Președintele Autorității Electorale Permanente, Adrian Țuțuianu, a refutat acuzațiile lansate de USR și PNL conform cărora propunerile de modificare a legii partidelor politice ar putea transforma instituția într-un instrument de control politic. Adrian Țuțuianu susține că noile reglementări vizează eficientizarea sistemului electoral și degrevarea instanțelor, argumentând că în prezent există o fragmentare excesivă a peisajului politic românesc.
În ceea ce privește atribuțiile de a promova proiecte legislative, Adrian Țuțuianu a explicat că AEP are dreptul legal de a propune modificări în sistemul electoral, având și responsabilitatea de a controla finanțarea partidelor și a campaniilor electorale. El a menționat că, în ultimii nouă ani, au existat cel puțin 15 inițiative legislative privind partidele politice pentru care instituția a fost solicitată să ofere puncte de vedere de către Guvern, Senat sau Camera Deputaților.
Referitor la modelul de înregistrare a formațiunilor politice, Adrian Țuțuianu propune ca partidele să fie înregistrate la autoritatea electorală, un sistem aplicat în democrații consolidate precum Irlanda, Țările de Jos, Malta sau Canada. El a precizat că procedura propusă este transparentă și prevede decizii în maximum 30 de zile, fiind sub controlul judiciar al Curții de Apel București, în cazul în care persoanele interesate depun contestații împotriva înființării unui partid.
Legat de numărul de membri fondatori, președintele AEP propune un minim de 100 de persoane, menționând că în trecut cerința de 25.000 de membri a fost considerată excesivă de către Curtea Constituțională. Adrian Țuțuianu a criticat existența a 276 de partide înregistrate în Registrul partidelor politice, când doar 15-20 funcționează efectiv, afirmând că multe formațiuni sunt create doar pentru a obține beneficii, precum spații de la RA-APPS.
În loc de înregistrarea la Tribunalul București, Adrian Țuțuianu susține că noul mecanism va permite o trasabilitate mai bună a activității partidelor, de la înființare până la dizolvare. El a subliniat că completurile de judecată vor fi formate din cinci specialiști din cadrul AEP, desemnați aleatoriu, iar aceștia nu pot face parte din partide politice conform Legii 208/2015, asigurând astfel imparțialitatea procesului de înregistrare.
Modificările propuse de AEP vin într-un context în care sistemul de înregistrare a partidelor politice prin hotărâre judecătorească este criticat pentru lipsa de celeritate. În prezent, procesul de înregistrare este gestionat de Tribunalul București, însă CSM a propus deja Ministerului Justiției scoaterea acestei atribuții din lista activităților desfășurate de instanța de judecată, susținând mutarea acestui proces către o autoritate administrativă specializată.