O propunere legislativă depusă în Parlament ar putea schimba modul în care instanțele de judecată gestionează divorțurile și litigiile patrimoniale. Inițiativa vizează introducerea unor reglementări care să permită judecătorilor să ia în considerare violența economică atunci când soluționează desfacerea căsătoriei. Această măsură vizează în special modul în care sunt împărțite bunurile între soți sau foști soți, în funcție de comportamentul financiar al partenerilor.
Proiectul propune modificarea Codului civil și a Codului de procedură civilă prin introducerea unor articole noi, precum 320¹ și 320². Acestea ar permite instanțelor să evalueze efectele violenței economice asupra raporturilor de familie în cadrul litigiilor de proprietate. Printre situațiile care ar putea fi considerate abuzive se numără limitarea accesului unui soț la venituri, restrângerea nejustificată a resurselor financiare sau împiedicarea exercitării dreptului de dispoziție asupra bunurilor deținute.
O altă modificare importantă vizează articolul 379 din Codul civil, care reglementează condițiile de stabilire a culpei în cazul divorțului. Conform textului propus, faptele de violență economică pot fi utilizate de judecători pentru a determina vinovăția unuia dintre parteneri, dacă acestea sunt dovedite și au afectat grav relația. Totuși, inițiativa precizează că violența economică nu reprezintă o nouă cauză de divorț și nu atrage automat stabilirea culpei fără o analiză riguroasă.
Pentru a facilita procesul de justiție, propunerea completează Codul de procedură civilă prin introducerea articolului 249¹. Acest nou articol stabilește repere specifice pentru administrarea și evaluarea probelor în cazurile în care o parte invocă abuzul financiar. Printre probele care pot susține existența violenței economice se numără restricționarea accesului la conturi bancare, reținerea documentelor de identitate sau a actelor financiare, precum și exercitarea unui control exclusiv asupra resurselor comune.
Judecătorii vor avea rolul de a analiza fiecare caz în parte, evaluând probele prezentate în dosar pentru a vedea dacă au existat abuzuri. Deciziile vor fi luate în raport cu situația concretă a fiecărei familii, fără a impune o culpă automată. Astfel, controlul financiar disproporționat sau interzicerea utilizării veniturilor proprii pot deveni elemente decisive în procesele de partajare a averii și în determinarea responsabilității partenerilor.
În cadrul sistemului juridic românesc, Codul civil reprezintă cadrul fundamental care reglementează relațiile dintre persoane, inclusiv aspecte legate de familie și proprietate. Modificările propuse prin acest proiect de lege ar aduce noi instrumente de protecție pentru persoanele victime ale controlului financiar abuziv. Această evoluție legislativă ar putea influența modul în care instanțele de judecată interpretează drepturile patrimoniale în contextul conflictelor dintre soți.