Tribunalul București a emis o hotărâre prin care anulează ordinul de eliberare din funcție aplicat unei persoane care lucra la Comisia pentru regulament din Senat. Instanța a stabilit că actul administrativ a fost emis cu încălcarea normelor legale, determinând astfel nulitatea absolută a acestuia. Decizia impune Senatului și Secretariatului General al Guvernului obligații financiare și de reintegrare a fostei angajate în funcția publică deținută sau într-una echivalentă.
Judecătorul care a analizat cazul a subliniat că motivarea în fapt a măsurii de încetare a raportului de serviciu lipsește în integralitate. Instanța a punctat că nu s-a precizat conjunctura care a condus la adoptarea ordinului, nici motivul pentru care s-a considerat că se poate dispune încetarea raportului de serviciu, având în vedere că reclamanta se afla în concediu medical în ambele perioade de organizare a examenelor. Lipsa unei descrieri a conținutului înscrisurilor și a procedurii de comunicare a preavizului au fost, de asemenea, semnalate.
Din punct de vedere financiar, instanța a obligat pârâtul la plata unor despăgubiri echivalente cu drepturile salariale de care reclamanta ar fi beneficiat începând cu data de 23.05.2025. Aceste sume vor fi actualizate cu indicele inflației prețurilor de consum de la data scadenței până la plata efectivă, la care se adaugă și dobânda legală penalizatoare. În plus, Secretariatul General al Guvernului este obligat să plătească daune morale în valoare de 3.000 de euro și cheltuieli de judecată de 4.000 de lei.
În procesul de judecată, fosta angajată a solicitat daune morale de 30.000 de euro, însă Tribunalul București a considerat că acest cuantum nu este justificat. Instanța a stabilit că suma de 3.000 de euro este proporțională cu amploarea și durata prejudiciului suferit și cu impactul semnificativ al eliberării din funcție asupra vieții private. Reclamanta a invocat și o componentă de discriminare, însă judecătorul a respins acest motiv, considerând că nu s-au indicat categoriile specifice prevăzute de lege.
Reorganizarea Senatului a fost anunțată în ianuarie 2025 de către Ilie Bolojan, sub pretextul necesității unei structuri mai eficiente. Procesul de restructurare a dus la reducerea numărului de posturi de la 796 la 649, o scădere de 20%. Deși memorandumul aprobat de Biroul Permanent prevedea reducerea numărului de secretari generali adjuncți de la patru la doi, această schimbare a fost implementată cu o întârziere de peste un an, generând nemulțumiri în rândul angajaților.
Această decizie judecătorească intervine într-un context de instabilitate administrativă, în care procesele de reorganizare internă au fost marcate de controverse privind aplicarea lor uniformă. În perioada de restructurare, au existat acuzații că anumite persoane susținute politic au fost ocolite de măsurile de reducere a personalului, în timp ce restul angajaților au fost afectați direct de noile structuri organizatorice impuse de conducerea Senatului.