Toni Greblă, fost președinte al Autorității Electorale Permanente, a criticat propunerile de modificare a legislației electorale pentru organizarea alegerilor anticipate. Acesta susține că România dispune deja de un cadru legislativ complet și clar, care permite desfășurarea proceselor de vot fără a fi necesare schimbări de normă. Opinia sa vine ca o reacție directă la intențiile actualei conduceri a instituției responsabile de organizarea scrutinurilor.
Conflictul de viziuni a apărut după ce Adrian Țuțuianu, actualul președinte al AEP, a anunțat pregătirea unui proiect de lege pentru eventualitatea organizării alegerilor parlamentare anticipate. Conform acestuia, Legea 208/2015 a fost concepută pentru alegerile la termen, ceea ce ar impune anumite ajustări legislative în cazul scrutinurilor anticipate. Printre principalele modificări discutate de conducerea AEP se numără reducerea calendarului electoral de la 90 la 75 de zile.
Toni Greblă a explicat că aceleași reguli se aplică atât pentru alegerile organizate la termen, cât și pentru cele anticipate. El a subliniat că, după revizuirea normelor care reglementează alegerea președintelui României, a constatat că legislația actuală acoperă ambele scenarii. Fostul șef a menționat că nu s-a pus niciodată în România problema insuficienței legii pentru organizarea acestor tipuri de scrutinuri.
În cadrul intervenției sale, Toni Greblă a precizat că interpretarea și adoptarea măsurilor necesare bunei desfășurări a alegerilor pot fi realizate atât de către Autoritatea Electorală Permanentă, cât și de către Birourile Electorale Centrale. El a adăugat că legislația prevede desfășurarea alegerilor de 30 de ani pentru președintele României, precum și pentru alegerea Parlamentului. Orice modificare legislată de Parlament ar fi o opțiune politică, nu o necesitate juridică.
Fostul președinte al AEP a reiterat faptul că procesul de adoptare a hotărârilor de Guvern, care vizează calendarul și cheltuielile electorale, este deja prevăzut. Conform afirmațiilor sale, alegerile pot fi organizate în orice moment, indiferent dacă sunt la termen sau anticipate. El insistă că nu există niciun impediment legal care să împiedice desfășurarea proceselor de vot în condițiile normelor care sunt în vigoare în prezent.
În sistemul electoral român, organizarea alegerilor este reglementată prin acte normative care stabilesc termenele și procedurile de finanțare. Legea 208/2015 constituie pilonul central pentru organizarea scrutinurilor, însă discuțiile privind ajustarea calendarului electoral reflectă adesea presiunile politice legate de momentul desfășurării alegerilor parlamentare sau prezidențiale.