O simulare bazată pe cele mai recente date de opinie indică o schimbare radicală a raportului de forțe în Parlament în cazul unor alegeri anticipate. Dacă s-ar organiza scrutinul imediat, AUR ar deveni principala forță politică, obținând un număr semnificativ de mandate. Această proiecție se bazează pe rezultatele sondajului INSCOP realizat în perioada 1–7 septembrie 2026, care arată o ascensiune majoră a acestei formații în raport cu partidele actuale din legislativ.
Conform datelor INSCOP, AUR se situează la un nivel de 39,7% în opțiunile electoratului, fiind urmat de PSD, PNL, USR și UDMR. Partide precum SENS, SOS România și POT rămân sub pragul de 5%. În procesul de simulare, după eliminarea voturilor care nu produc mandate, ponderea AUR crește la 44,51%. Această recalculare se face raportând voturile la procentul de 89,2% care rămâne pentru repartizarea politică, după excluderea formațiunilor care nu ating pragul național.
Aplicând mecanismul legal de repartizare a celor 312 mandate de deputat și 136 de senator, AUR ar ajunge la aproximativ 200 de mandate, respectiv 139 de deputați și 61 de senatori. În comparație, PSD ar obține circa 94 de mandate, format din 65 de deputați și 29 de senatori. USR ar vedea o scădere a reprezentării, ajungând la aproximativ 45 de mandate, compuse din 32 de deputați și 13 senatori, în timp ce UDMR ar avea 27 de mandate.
PNL este singura formațiune care ar menține un nivel constant de mandate în această simulare. De la cele 80 de parlamentari actuali, PNL ar ajunge la aproximativ 82 de mandate, cuprinzând 57 de deputați și 25 de senatori. Calculul a luat în considerare faptul că, în simulare, raportul dintre partide este menținut constant în fiecare dintre cele 43 de circumscripții electorale, respectând regulile de repartizare prevăzute de Legea 208/2015.
Repartizarea mandatelor nu se face prin simpla înmulțire a procentajului cu numărul total de parlamentari, ci urmează etape specifice. Conform Legii 208/2015, se calculează coeficientul electoral în fiecare circumscripție, iar resturile de mandate sunt distribuite succesiv celor mai mari câturi. Simularea presupune că sub-pragul de 5% național sau cel de 20% în minimum 4 circumscripții nu este atins de formațiile mici, iar independenții nu câștigă mandate individuale.
Sondajele de opinie reprezintă un instrument de monitorizare a tendințelor electorale, însă rezultatele lor pot varia în funcție de metodologia utilizată și de perioada de realizare. În România, sistemul electoral de repartizare a mandatelor este reglementat prin legi specifice care prevăd praguri de reprezentare și mecanisme de calcul pentru a asigura o distribuție proporțională a scaunelor în Parlament.