Guvernul propus de Siegfried Mureșan nu a reușit să obțină votul de învestitură din partea Parlamentului în cadrul ședinței de miercuri. Europarlamentarul a fost desemnat de președintele Nicușor Dan pe 17 septembrie, însă procesul de învestire a eșuat în fața parlamentarilor. Scorul înregistrat la votul de miercuri, 30 septembrie, a fost de 182 de voturi „pentru”, într-un context în care erau necesare 233 de voturi pentru a forma o majoritate necesară.
Siegfried Mureșan completează o listă de premieri desemnați care au fost respinși de forul legislativ de la înfruntarea cu regimul democratic și noua Constituție. Primul caz de acest fel a avut loc în 2009, când Traian Băsescu l-a desemnat pe Lucian Croitoru, însă cabinetul său a fost respins cu 189 de voturi „pentru” și 250 „împotrivă”. Această experiență a marcat începutul unei perioade în care desemnările prezidențiale nu au fost întotdeauna susținute de majoritatea parlamentară.
În lista celor respinși se mai regăsesc Dacian Cioloș, care în octombrie 2021 a obținut doar 88 de voturi, și Adrian Veștea, desemnat de Nicușor Dan. Cabinetul propus de Adrian Veștea a primit doar 189 de voturi din cele 233 necesare la votul din iunie 2026. Aceste eșecuri de învestire subliniază dificultățile de a construi o majoritate stabilă în Parlament, chiar și după ce președintele indică un candidat pentru funcția de premier.
Un caz particular a fost cel al lui Ludovic Orban, care a fost desemnat de Klaus Iohannis în februarie 2020 după căderea guvernului condus de acesta. Această desemnare a fost încadrată într-o strategie de a forța organizarea alegerilor anticipate prin respingerea succesivă a guvernelor. Curtea Constituțională a intervenit în acest caz, constatând existența unui conflict juridic de natură constituțională între Președinte și Parlament, obligând autoritatea prezidențială să facă o nouă desemnare.
Pe lângă premierii respinși, există și cinci cazuri de lideri desemnați care și-au depus mandatul înainte de a ajunge la votul parlamentar. Printre aceștia se numără Theodor Stolojan, Liviu Negoiță, Florin Cîțu, Nicolae Ciucă și Eugen Tomac. Această tendință de retragere a mandatului înainte de votul de învestire adaugă un strat suplimentar de instabilitate procesului de formare a guvernului în perioada de după Revoluție.
Procesul de formare a unui guvern în România implică o etapă critică de negociere între puterea executivă desemnată și grupurile parlamentare. După eșecul lui Siegfried Mureșan, se discută posibilele nume care ar putea fi propuse de președintele Nicușor Dan pentru a încerca formarea unei noi majorități. Printre persoanele menționate în acest context se află Alexandru Nazare, Dan Motreanu, Luca Niculescu sau Sorin Grindeanu.