Senatul a început procesul legislativ pentru combaterea unei practici prin care amenajarea unor iazuri piscicole era utilizată ca paravan pentru extragerea ilegală de balast și pietriș. Proiectul vizează oprirea unui fenomen în care autorizațiile pentru iazuri servau drept pretext pentru activități de balastieră neautorizată. Măsurile propuse includ creșterea semnificativă a amenzilor și introducerea unor termene limită stricte pentru finalizarea lucrărilor de amenajare, pentru a preveni transformarea terenurilor în gropi de deșeuri sau cratere.
Conform datelor prezentate de Diana Buzoianu, din cele 1.200 de iazuri piscicole autorizate în ultimii ani, doar 100 au devenit realitate. Restul amplasamentelor s-au transformat în sute de cratere sau gropi ilegale de deșeuri. Pentru a stopa acest fenomen, proiectul introduce un termen maxim de patru ani pentru finalizarea lucrărilor. Avizul se acordă inițial pentru doi ani și poate fi prelungit o singură dată, cu încă doi ani, după care cei care nu își îndeplinesc obligațiile vor fi trași la răspundere.
Sancțiunile financiare vor fi mult mai severe, plafonul amenzilor urmând să urce de la 80.000 de lei la 500.000 de lei. Operatorii sancționați vor pierde dreptul de a obține avize de gospodărire a apelor pentru balastiere noi timp de cinci ani, interdicție care vizează și beneficiarii reali. De asemenea, operatorii fără avize de mediu nu vor mai putea continua activitatea minieră, chiar dacă dețin deja licențe sau permise de exploatare. Proiectul introduce și o infracțiune nouă pentru depozitarea ilegală a cel puțin 20 de metri cubi de agregate minerale.
Monitorizarea perimetrelor de exploatare va deveni obligatorie prin intermediul sistemelor CCTV, iar înregistrările vor trebui păstrate timp de șase luni. Inspectorii de la Apelor Române și ai ANRM vor putea utiliza bodycam-uri pentru a documenta oficial controalele efectuate. În cazul constatărilor de activități ilegale, utilizajele și echipamentele folosite pot fi confiscate de către autorități. Cynthia Păun a subliniat că, din cele peste 1.200 de avize emise în ultimul deceniu, doar 102 au rezultat în iazuri funcționale.
Din restul gropilor create prin aceste practici s-au extras peste 230 de milioane de metri cubi de nisip și pietriș. Cynthia Păun a argumentat că, deși cererea de agregate este necesară pentru dezvoltare, extragerea trebuie să se facă prin balastiere cu licență. Acestea implică responsabilitate juridică și obligația de a reface terenul după exploatare. Senatul a fost prima cameră sesizată în acest proces, urmând ca votul final să fie dat de Camera Deputaților.
Aceste măsuri legislative vin într-un context în care autoritățile încearcă să protejeze resursele naturale și infrastructura de degradările cauzate de exploatările necontrolate. Combaterea balastierelor ilegale este considerată esențială pentru asigurarea unui proces de exploatare transparent și responsabil. Statul are datoria de a proteja comunitățile și resursele prin aplicarea unor sancțiuni contravenționale și penale care să fie pe măsura pagubelor lăsate în urma acestor activități neautorizate.