Senatul a adoptat luni, în plen, o Declarație prin care solicită stoparea imediată a oricăror demersuri privind utilizarea votului cu majoritate calificată în cadrul Politicii Externe și de Securitate Comune (PESC) a Uniunii Europene. Decizia vine în urma semnării unei scrisori de către ministra de Externe, Oana Țoiu, implicată într-un demers al „Grupului de prieteni”. Parlamentarii au exprimat îngrijorări privind impactul acestui gest asupra capacității statului român de a-și proteja interesele naționale.
În cadrul votului, 64 de senatori au votat pentru adoptarea declarației, reprezentând grupările PSD, AUR și PACE - Întâi România. În opoziție s-au aflat 29 de voturi din partea PNL și USR, în timp ce 9 senatori din cadrul UDMR au ales să se abțină. Documentul oficial subliniază lipsa unui mandat politic și parlamentar transparent acordat ministrului interimar, Oana Țoiu, pentru a participa la procesul de anulare a mecanismului de vot unanim în chestiunile de securitate comune.
Senatul solicită Guvernului demis și MAE să ceseze participarea reprezentanților României la activitățile grupului respectiv și să notifice restul statelor membre. Instituția cere, de asemenea, ca în termen de 15 zile să fie prezentate toate documentele relevante privind implicarea în „Grupul de prieteni”. Parlamentarii solicită lămuriri dacă semnătura ministrului de la 1 septembrie 2026 constituie un angajament politic și dacă președintele României a fost informat în prealabil despre această decizie.
Declarația pune accentul pe necesitatea de a proteja interesele strategice ale României în regiunea Mării Negre, Ucraina, Republica Moldova și securitatea Flancului Estic. Senatul consideră că dreptul de a se opune unei decizii PESC contrare intereselor naționale este un instrument legitim și nu poate fi prezentat ca formă de obstrucționism. Se solicită ca orice extindere a votului cu majoritate calificată să fie precedată de un acord politic explicit și de o consultare parlamentară corespunzătoare.
Oana Țoiu a respins acuzațiile, numind afirmația că România își pierde dreptul de veto o „minciună cap-coadă”. Ministra a explicat că scrisoarea semnată de cele 11 țări stipulează clar că orice stat membru se poate opune unei decizii prin prezentarea unor motive vitale de politică națională. Ea a subliniat că dreptul de veto rămâne intact și că modificarea regulilor de vot nu se poate face peste noapte, conform Tratatelor UE.
Contextul politic actual este marcat de o perioadă de instabilitate administrativă, în condițiile unui Executiv demis. Discuțiile privind formarea unui guvern responsabil și stabilitatea politică au fost teme centrale în declarațiile unor lideri precum Sorin Grindeanu sau Luca Niculescu. Această situație de tranziție administrativă subliniază tensiunea dintre competențele limitate ale unui Guvern demis și necesitatea de a menține o poziție unitară și coerentă în cadrul deciziilor internaționale ale Uniunii Europene.