Senatul a adoptat, luni, o declarație inițiată de AUR privind apărarea dreptului României de a-și proteja interesele naționale în cadrul Politicii Externe și de Securitate Comune a Uniunii Europene. Documentul solicită Guvernului demis și Ministerului Afacerilor Externe să precizeze dacă ministrul interimar, Oana-Silvia Țoiu, a avut un mandat expres pentru semnarea unui document comun care vizează limitarea utilizării dreptului de veto și explorarea extinderii votului cu majoritate calificată în UE.
Declarația adoptată cu 64 de voturi pentru, 29 contra și 9 abțineri, subliniază importanța apartenenței României la Uniunea Europeană, dar și necesitatea de a proteja interesele strategice. Senatul cere ca orice modificare a echilibrului dintre unanimitate și majoritatea calificată să fie analizată prin prisma securității naționale și să fie corelată cu Parlamentul. Documentul solicită stoparea imediată a demersurilor privind utilizarea votului cu majoritate calificată în PESC și notificarea celorlalte state participante.
Ministerul Afacerilor Externe a fost solicitat să prezinte Parlamentului, în termen de 15 zile, o serie de documente relevante pentru transparență. Printre acestea se numără actele care au stat la baza aderării la „Grupul de prieteni” în anul 2023, mandatele și instrucțiunile transmise reprezentanților României, precum și orice analiză juridică internă privind consecințele extinderii QMV asupra capacității statului de a-și proteja interesele naționale.
În cadrul dezbaterilor, senatorul AUR Cristina Dumitrescu a explicat că dreptul de veto este o garanție juridică esențială, nu un privilegiu arbitrar. Totodată, Petrișor Peiu a subliniat că renunțarea la acest instrument nu poate fi decisă fără consultarea reprezentanților aleși, deoarece nu există un mandat popular pentru cedarea dreptului de a decide în astfel de chestiuni de securitate. AUR a criticat poziția PNL, care a calificat demersul drept „demagogie de joasă speță”.
Oana Țoiu a reacționat la votul din Senat, numind acuzațiile AUR o „minciună cap-coadă” privind pierderea dreptului de veto. Ea a precizat că renunțarea la veto nu se poate face peste noapte, conform Tratatelor, iar scrisoarea menționată de parlamentari stipulează doar că veto-ul trebuie explicat din perspectiva interesului național. Ministrul interimar a susținut că dreptul de veto rămâne intact și că România are putere în UE atunci când are politicieni care o folosesc cu curaj.
În cadrul procesului de decizie al Uniunii Europene, politica externă și de securitate comună este stabilită prin Consiliul European și Consiliul, unde unanimitatea este regula generală. Modificarea acestui mecanism spre votul cu majoritate calificată reprezintă o schimbare structurală a modului în care statele membre își pot exercita influența asupra deciziilor de securitate colectivă.