Senatul a adoptat, luni, o declarație privind apărarea dreptului României de a-și proteja interesele naționale în cadrul Politicii Externe și de Securitate Comune a Uniunii Europene. Inițiativa, propusă de AUR, solicită Guvernului să precizeze dacă Oana Țoiu a deținut un mandat expres pentru semnarea unui document comun care vizează limitarea utilizării dreptului de veto și explorarea extinderii votului cu majoritate calificată. Documentul cere, de asemenea, consultarea Parlamentului înainte de asumarea oricăror poziții care pot modifica echilibrul decizional în politica externă a UE.
Declarația adoptată prin 64 de voturi pentru, 29 contra și 9 abțineri, solicită Ministerului Afacerilor Externe să prezinte Parlamentului, în termen de 15 zile, toate documentele relevante legate de participarea României la „Grupul de prieteni”. Printre cerințele enumerate se numără documentele de aderare din anul 2023, mandatele și instrucțiunile transmise reprezentanților, precum și orice analiză juridică internă privind consecințele extinderii majorității calificate în PESC. Senatul cere explicații oficiale privind semnarea documentului de la 1 septembrie 2026, într-un context în care Executivul are competențe limitate.
Senatorul AUR Cristina Dumitrescu, președintele Comisiei pentru Românii de Pretutindeni, a subliniat că dreptul de veto nu este un privilegiu arbitrar, ci o garanție juridică esențială. Conform acesteia, trecerea de la unanimitate la majoritate calificată în domeniul politicii externe nu reprezintă o simplă schimbare tehnică, ci o diminuare a capacității statului de a împiedica decizii contrare intereselor naționale. Petrișor Peiu a adăugat că renunțarea la acest instrument nu poate fi decisă fără consultarea reprezentanților aleși, invocând lipsa unui mandat popular în acest sens.
În cadrul dezbaterilor, AUR a criticat poziția liderilor PNL, precum Daniel Fenechiu, care a calificat preocupările privind pierderea unanimității drept la „demagogie de joasă speță”. Formațiunea politică susține că interesele statelor membre nu sunt identice și că un mecanism de unanimitate este vital pentru un stat de dimensiune medie precum România. Parlamentul cere clarificări dacă semnătura reprezentantului României pe documentul din septembrie 2026 constituie un angajament politic de susținere a mecanismelor de extindere a majorității calificate în cadrul UE.
Ministrul interimar de Externe, Oana Țoiu, a reacționat ferm, acuzând AUR că inventează probleme și propagă minciuni. Ea a declarat că este o „minciune cap-coadă” ideea că România își pierde dreptul de veto, precizând că orice stat membru poate bloca o decizie din rațiuni vitale de politică națională. Oana Țoiu a menționat că scrisoarea menționată de senatori stipulează clar că dreptul de veto rămâne intact și că procesul de modificare a tratatelor necesită propuneri cu unanimitate și consultări parlamentare extinse.
Deciziile privind politica externă și de securitate comună (PESC) în cadrul Uniunii Europene sunt reglementate de tratate care, în mod general, impun principiul unanimității pentru a asigura protecția suveranității statelor membre. Modificarea acestui echilibru prin trecerea la votul cu majoritate calificată reprezintă un subiect de dezbatere constantă în cadrul Consiliului European, influențând modul în care statele europene își coordonează pozițiile strategice și de securitate pe scena internațională.