România celebrează, pe 19 noiembrie, prima ediție a Zilei Naționale a Antreprenoriatului Feminin. Această nouă sărbătoare este rezultatul adoptării Legii nr. 206/2026, un demers legislativ care vizează recunoașterea contribuției femeilor care au lansat și dezvoltat afaceri în țară. Inițiativa a fost lansată în martie, în cadrul Galei Women in Economy, prin intermediul CONAF, împreună cu deputata Geanina Pistru-Popa, care a susținut proiectul în Parlament.
Cristina Chiriac, președinte fondator CONAF, a declarat că, deși legea reprezintă finalizarea unui proces legislativ, aceasta trebuie să marcheze începutul unei responsabilități publice mai mari. Ea a subliniat că România se confruntă cu o problemă economică majoră, deoarece utilizează prea puțin din capitalul uman feminin de care dispune. Recunoașterea publică este considerată necesară, însă aceasta nu poate rezolva singură dezechilibrele economice existente.
Datele statistice arată un decalaj semnificativ între România și Uniunea Europeană în ceea ce privește ocuparea femeilor. În anul 2025, rata de ocupare a femeilor cu vârsta între 20 și 64 de ani era de 59,5% în România, în timp ce media europeană era de 71,3%. La nivelul asociațiilor și al acționarilor persoanelor fizice din firmele active, femeile reprezentau doar 36,36% la sfârșitul aceluiași an.
Cercetarea „România Nevalorificată” indică faptul că, pentru a atinge paritatea în numărul de asociați și acționari, ar fi nevoie de o reprezentare cu aproximativ 235.000 de femei în plus. O altă problemă critică este accesul la finanțare. La data de 30 iunie 2026, în portofoliul garantat de Banca de Investiții și Dezvoltare, firmele deținute sau conduse de femei aveau unul din patru credite, dar doar 12% din valoarea totală a creditelor.
Pentru a analiza mai detaliat aceste diferențe, va fi lansat Barometrul național al accesului femeilor antreprenor la capital. Scopul acestui instrument este să răspundă la întrebări esențiale privind cantitatea de capital solicitată de femei și resursele pe care acestea nu reușesc să le obțină pentru dezvoltare. Cristina Chiriac a menționat că progresul real se va vedea prin capacitatea companiilor de a crește și prin politici care încurajează investiția.
În contextul actual, deciziile legislative privind antreprenoriatul se încadrează într-un cadru de reforme care urmăresc optimizarea resurselor economice naționale. Deși recunoașterea prin lege este un pas important pentru societate, impactul real asupra economiei depinde de deciziile de gestionare a capitalului și de accesul la resurse financiare, aspecte care rămân puncte de interes pentru politicile publice de dezvoltare.