Parlamentul României a respins, miercuri, 30 septembrie, Cabinetul propus de premierul desemnat Siegfried Mureșan, ceea ce prelungește perioada de instabilitate politică în țară. Guvernul susținut de PNL, USR și UDMR a obținut doar 182 de voturi pentru, în timp ce pentru învestire era necesară o majoritate de 233 de voturi. Această decizie aduce România într-o nouă etapă de incertitudine, în contextul în care partidele precum PSD și AUR au anunțat anterior că nu vor susține această propunere de guvern.
Respingerea acestui Cabinet este a doua în actuala criză, fapt ce deschide condițiile constituționale pentru ca președintele să poată lua în calcul dizolvarea Parlamentului și convocarea alegerilor anticipate. Conform Constituției, acest lucru este posibil după respingerea a două propuneri de guvern într-un interval de cel puțin 60 de zile, deși dizolvarea nu este un proces automat. Președintele are acum posibilitatea de a desemna un nou premier pentru a încerca formarea unei alte majorități sau de a opta pentru un scenariu electoral.
Analistul economic Adrian Negrescu avertizează că această perioadă de așteptare are implicații directe asupra economiei și asupra piețelor financiare. Un nou proces de negociere pentru un premier poate dura săptămâni, în timp ce alegerile anticipate ar putea duce la un guvern interimar fără un buget adoptat la timp. Pe plan monetar, ieșirea investitorilor din titlurile de stat pune presiune pe leu, iar un curs mai slab al monedei naționale poate crește costul produselor importate și poate încetini scăderea inflației.
Instabilitatea politică afectează și perspectivele privind dobânzile, în contextul în care guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, a indicat că o reducere a dobânzii de politică monetară ar putea fi luată în calcul abia la începutul lui 2027. Această estimare a venit în contextul prognozelor BNR din august, care anticipa o inflație de 6,1% la finalul anului 2026 și de 3,4% pentru finalul anului 2027. Fiecare lună de criză poate împinge încolo acest moment de ieftinire a creditelor pentru cetățeni.
Un alt test critic pentru stabilitatea financiară a țării este evaluarea ratingului suveran de către S&P Global Ratings, programată pe 2 octombrie. În prezent, România deține calificativul BBB-/A-3, cu perspectivă negativă, fiind la limita categoriei recomandate investițiilor. O eventuală retrogradare ar plasa România în categoria speculativă, cunoscută sub denumirea de „junk”. Agenții precum Fitch și Moody's au menținut în vară ratingul în categoria recomandată, dar au păstrat și ele o perspectivă negativă asupra stabilității economice.
În urma votului de miercuri, președintele Nicușor Dan a declarat că Parlamentul a eșuat din nou în a constitui un guvern. Acesta a anunțat că va convoca partidele la Cotroceni pentru consultări, urmând să prezinte o nouă propunere de prim-ministru chiar de luni după-amiază. Această mișare politică este esențială pentru încercarea de a restabili predictibilitatea necesară pentru consolidarea fiscală și pentru liniștea investitorilor străini.