Senatorul Robert Cazanciuc a expus mai multe demersuri menite să consolideze legătura dintre România și comunitățile de peste hotare. În cadrul macro-dezbaterii de la proiectul „DIASPORA CREATIVĂ – GÂNDURI PENTRU ACASĂ”, acesta a abordat atât o inițiativă privind cetățenia română, cât și un proiect dedicat educației tinerilor. Discuția a vizat modul în care diaspora poate deveni o resursă strategică pentru modernizarea țării.
Robert Cazanciuc a menționat că a creat o versiune a Constituției României adaptată pentru generațiile tinere. Această lucrare, intitulată „Constituția pentru copii și tineri... de toate vârstele”, a fost transmisă Departamentului pentru Românii de Pretutindeni. Autorul a explicat că textul este conceput pentru copiii cu vârsta între 12 și 14 ani, utilizând imagini și desene pentru a facilita învățarea.
Proiectul de carte poate servi drept instrument educațional în cadrul școlilor de duminică, scopul fiind formarea identității și transmiterea valorilor românești. Robert Cazanciul a subliniat că dorința de a vedea copiii născuți în alte state vorbind limba română a stat la baza acestui demers. El a exprimat speranța ca lucrarea să fie utilizată activ în școlile românești din afara granițelor.
Pe lângă educație, senatorul a pus accent pe necesitatea unei legi care să răspundă nevoilor reale ale celor 5 milioane de români din străinătate. Robert Cazanciuc a vorbit despre o inițiativă legislativă privind cetățenia, care a fost adoptată cu unanimitate de ambele camere ale Parlamentului. El a precizat că succesul unei legi depinde de capacitatea de a răspunde unor probleme concrete ale cetățenilor.
O problemă majoră identificată este dificultatea de a obține cetățenia română pentru persoanele căsătorite cu cetățeni străini. Robert Cazanciuc a relatat că mulți români care locuiesc de mult timp în străinătate nu pot deveni cetățeni deoarece nu pot îndeplini condiția de rezidență în România. În expunerea de motive a legii, s-a explicat faptul că abordarea actuală privind cetățenia trebuie să evolueze dincolo de concepția veche de control.
Aceste discuții privind integrarea și recunoașterea statutului diaspora apar într-un context în care relația dintre politicile de stat și comunitățile de români din exterior este un subiect de dezbatere constantă. În cadrul proceselor legislative, abordarea nevoilor celor 5 milioane de români din afara țării rămâne un punct critic pentru stabilitatea identității naționale în cadrul Uniunii Europene.