Lipsa fondurilor pentru sistemul de sănătate a ajuns într-un punct critic, obligând autoritățile să utilizeze soluții de avarie pentru a acoperi deficitul financiar. Ministrul interimar al Sănătății a anunțat că deficitul de aproape 100 de milioane de lei, necesar pentru salarii și cheltuieli materiale în luna octombrie, va fi acoperit prin transferul unor sume din alte programe esențiale. Acestea includ programe precum HIV/SIDA, Mama și Copilul și Tranfuzii, necesită acum o rezolvare de urgență.
Prof. Univ. Dr. Radu Țincu, șeful secției de ATI-Toxicologie de la Spitalul Floreasca, a declarat că această situație este rușinoasă atât pentru România, cât și pentru sistemul de sănătate. Medicul subliniază că, fiind într-o țară europeană, nu ar fi trebuit să ajungem în acest punct, mai ales că rectificările bugetare din această perioadă sunt de obicei anticipabile. El a menționat că, deși înțelege contextul politic, procedurile pentru adoptarea unei rectificări prin Parlament ar fi trebuit demarate din timp pentru a evita riscurile.
Urgența medicală reprezintă principalul argument împotriva întârzierii deciziilor administrative. Prof. Univ. Dr. Radu Țincu a explicat faptul că un pacient cu infarct miocardic, embolie pulmonară sau care necesită o intervenție chirurgicală de urgență nu poate aștepta procesul de rectificare bugetară. Pentru acești pacienți, ajutorul trebuie acordat imediat, deoarece după câteva ore intervenția poate deveni inutilă. El a adăugat că funcționarea secțiilor de ATI depinde direct de resursele ambulanțelor, SMURD și ale unităților de primiri urgențe.
Fluctuațiile bugetare sunt dificil de previzionat matematic deoarece necesarul variază semnificativ de la o unitate la alta. Spitalul Floreasca, de exemplu, a tratat în primele șase luni ale acestui an pacienți care nu aveau domiciliul în București și Ilfov, reprezentând 40% din totalul cazurilor. Această adresabilitate extinsă pe nivel național duce la epuizarea rapidă a fondurilor. Medicul a subliniat că nu se pot menține idealuri europene dacă nu se poate emite un act administrativ pentru creșterea bugetului de sănătate.
Pe lângă problemele financiare, medicul a ridicat problema lipsei unei legislații clare privind îngrijirea pacientului aflat peste resursele terapeutice. Prof. Univ. Dr. Radu Țincu susține că aducerea unui pacient în fază terminală la terapia intensivă poate lipsi de demnitate, deoarece tratamentul excesiv poate cauza traume suplimentare. El a propus implementarea unei legi a paliației, care să asigure un suport medical, emoțional și spiritual adecvat, în loc de o intervenție pur tehnologică care nu mai aduce beneficii reale.
Sistemul de sănătate din România se confruntă cu provocări constante de gestionare a resurselor, de la necesarul de personal la stabilitatea bugetară. În contextul în care rectificările sunt instrumente administrative obișnuite, capacitatea de anticipare a Guvernului și a Parlamentului rămâne un factor decisiv pentru continuitatea serviciilor de urgență. Lipsa unui cadru legislativ pentru îngrijirea de final de viață completează tabloul unor lacune structurale ce afectează gestionarea pacienților critici în spitalele de urgență.