Ministrul interimar al Apărării, Radu Miruță, a oferit explicații privind modul în care sunt gestionate achizițiile de armament prin programul SAFE. Acesta a respins criticile privind lipsa de transparență în procesul de înzestrare, menționând că fiecare proiect de achiziție a fost analizat individual. Conform oficialului, deciziile sunt fundamentate pe hotărârile Consiliului Suprem de Apărare a Țării (CSAT) și sunt supuse dezbaterilor parlamentare înainte de a fi aprobate.
Radu Miruță a declarat că au existat discuții detaliate pentru fiecare proiect în parte, acoperind aspecte precum costurile, termenele de execuție și gradul de localizare a producției. Ministrul a subliniat că s-au discutat și numărul de angajați implicați în procesele respective. Totuși, acesta a observat că niciun parlamentar din partea niciunui partid nu a propus creșterea procentului de localizare a producției în cadrul acestor dezbateri oficiale.
În ceea ce privește implicarea legislativă, ministrul interimar a precizat că proiectele au fost votate de o majoritate mare sau au fost susținute prin abțineri. El a criticat reprezentanții care susțin că procesul este obscur, afirmând că aceștia își scuză incompetența prin acuzații la adresa transparenței. Radu Miruță a susținut că procesul de achiziție este cel mai transparent care s-a mai desfășurat până în prezent în cadrul Armatei României.
În prezent, Ministerul Apărării Naționale aplică o strategie prin care alocările pentru înzestrare sunt condiționate de producția pe teritoriul României. Această parte a bugetului reprezintă 40% din suma totală de 10 miliarde de euro alocată pentru apărare. Strategia include parteneriate industriale obligatorii, precum fabricarea de drone în colaborare cu Ucraina sau producția de muniție la UM Sadu, pentru a asigura dezvoltarea capacităților naționale.
Un alt exemplu de condiționare a contractelor vizează colaborarea cu Rheinmetall, care implică construirea a patru nave militare la Șantierul Naval 2 Mai Mangalia. Ministerul urmărește astfel menținerea controlului asupra software-ului în cazul dronelor și stimularea industriei de apărare locale. Această abordare vizează transformarea bugetului de apărare într-un motor de dezvoltare industrială prin parteneriate strategice și localizarea componentelor critice de producție.
Bugetul de apărare al României este structurat astfel încât o parte semnificativă să fie direcționată către modernizarea echipamentelor. Din totalul de 10 miliarde de euro prevăzute pentru acest sector, suma de 4 de miliarde de euro este dedicată exclusiv proceselor de înzestrare. Această alocare este utilizată pentru a asigura atât achiziția de tehnologie avansată, cât și susținerea capacității de producție auto prin condiționarea contractelor de achiziție.