Un grup format din 13 deputați PSD a depus la Senat, pe 15 septembrie, proiectul de lege B509/2026, care propune modificarea legislației privind cetățenia. Inițiativa vizează în special revizuirea articolelor 10 și 11 din Legea cetățeniei, concentrându-se pe mecanismele prin care descendenții foștilor cetățeni români pot solicita acest statut. Proiectul ridică semne de întrebare privind modul în care vor fi tratate comunitățile românești din Republica Moldova și Ucraina.
Modificarea legislativă are o încărcătură istorică semnificativă, având în vedere contextul în care frontierele au fost mutate prin forța marilor puteri. În iunie 1940, sub incidența Pactului Molotov-Ribbentrop, Uniunea Sovietică a impus cedarea Basarabiei și a nordului Bucovinei către regimul sovietic. Această realitate geografică a creat rupturi teritoriale care au afectat generații întregi de români, transformând comunitățile de peste graniță în populații cu statut juridic diferit.
Situația actuală a comunităților din Ucraina este considerată complexă, deoarece nordul Bucovinei și alte teritorii au fost integrate în RSS Ucraineană, devenind ulterior parte a Ucrainei independente. În același timp, Basarabia a fost reorganizată, cea mai mare parte intrând în RSS Moldovenească, în timp ce alte zone au fost integrate în Ucraina. Această redesenare a frontierelor de către puterea sovietică determină discuția despre responsabilitatea statului român față de urmașii acestor persoane.
Inițiativa parlamentară pune în evidență necesitatea unor explicații clare privind eventualele fraude în procedurile de redobândire a cetățeniei. Se subliniază că, dacă există rețele care falsifică acte genealogice sau vulnerabilități de securitate, statul român are obligația de a le investiga și sancționa. Întrebările rămân însă deschise cu privire la necesitatea digitalizării arhivelor și la implementarea unor controale interinstituționale mai severe pentru a asigura integritatea procesului.
Există o contradicție politică observată în ultimele luni, având în vedere pozițiile exprimate anterior de PSD. În ianuarie 2026, partidul cerea intervenția urgentă a autorităților în problema dublei cetățenii pentru românii din Ucraina, însă la nouă luni distanță, parlamentarii aceluiași partid propun modificarea legii. Inițiatorii trebuie să clarifice ce probleme concrete încearcă să rezolve și care va fi impactul real asupra descendenților din Republica Moldova și Ucraina.
Problema cetățeniei este strâns legată de relația istorică a României cu comunitățile din jurul frontierelor. De decenii, statul român a investit în păstrarea identității acestor grupuri, considerând cetățenia ca fiind o expresie juridică a legăturii istorice. Această dimensiune depășește simpla gestionare administrativă, fiind un element central în politica de sprijinire a comunităților românești din afara granițelor de stat.