O propunere legislativă înregistrată la Senat la 5 octombrie 2026 propune o transformare radicală a regimului juridic privind drogurile în România. Proiectul, semnat de Cătălin Fenechiu, Cristian Ghinea și Victoria Stoiciu, vizează trecerea posesiei, cumpărării, dar și a cultivării, producerii sau importului de droguri pentru consum propriu, din zona penală în cea contravențională. Această schimbare ar implica amenzi de doar 1.500-3.000 de lei pentru substanțele de mare risc, fără a stabili un prag cantitativ fix pentru utilizatori.
Spre deosebire de alte modele internaționale, proiectul românesc nu stabilește limite de cantitate, lăsând determinarea consumului propriu la interpretarea autorităților de la caz la caz. În Columbia Britanică, de exemplu, experimentul de dezincriminare a fost limitat la maximum 2,5 grame de opioide, cocaină sau MDMA. Totuși, modelul canadian a fost restrâns rapid din cauza creșterii consumului în spațiile publice și a dificultăților de intervenție ale poliției, experimentul fiind încheiat definitiv la 31 ianuarie 2026.
Un alt precedent relevant este cel din statul Oregon, unde „Measure 110” a dezincriminat posesia în 2021, dar a fost anulată în septembrie 2024. Auditul oficial din 2025 a arătat că viziunea de înlocuire a criminalizării cu sănătatea publică a rămas neîndeplinită din cauza slăbiciunilor structurale. În Oregon, deși au fost alocați aproximativ 800 de milioane de dolari furnizorilor, coordonarea deficitară și integrarea insuficientă în sistemul de sănătate au împiedicat eficiența programului.
Inițiatorii proiectului invocă modelul Portugaliei, însă experiența acestui stat diferă semnificativ de ceea ce se propune în România. Portugalia a construit Comisii pentru descurajarea toxicodependenței și a asigurat tratament prin substituție cu metadonă, păstrând în același timp cultivarea pentru consum propriu în zona penală. În România, proiectul recunoaște că nu fixează un număr de spații de consum supravegheat și nici un buget distinct, lăsând infrastructura medicală într-o etapă ulterioară de implementare.
Un aspect critic al propunerii este caracterul său retroactiv, care ar putea afecta persoanele deja condamnate. Proiectul prevede ca pentru faptele comise anterior, instanțele să fie sesizate din oficiu în termen de 30 de zile, iar condamnările să fie scoase din cazier. Având în vedere că în 2025 au existat 88 de condamnări la închisoare pentru acest tip de infracțiune, impactul asupra sistemului judiciar și asupra numărului de persoane care ar beneficia de libertate imediată este unul considerabil.
Experiențele internaționale demonstrează că dezincriminarea poate reduce contactul cu sistemul penal, dar nu generează automat resurse medicale. În Portugalia, datele din 2023 arată că decesele prin supradoză au crescut cu 16%, iar numărul de persoane în tratament ambulatoriu a ajuns la 24.246. Această evoluție subliniază faptul că simpla modificare legislativă nu rezolvă automat problemele de sănătate publică fără un sistem de asistență robust și bine finanțat.