Partidul Național Liberal a depus la Parlament un proiect legislativ prin care vizează sprijinirea financiară a părinților care aleg să revină la activitatea profesională înainte de termenul stabilit pentru încheierea concediului de creștere a copilului. Propunerea urmărește ca acești angajați să poată beneficia simultan de salariul propriu și de întreaga sumă a indemnizației pentru creșterea copilului, eliminând astfel barierele economice care îi determină pe mulți să amâne revenirea în forța muncii.
Inițiatorii proiectului sunt senatoarea Gabriela Horga și deputații Raluca Turcan, Robert Sighiartău și Ionel Bogdan. Aceștia subliniază că sistemul actual penalizează părinții care doresc să reia activitatea profesională devreme. În prezent, dacă un părinte revine la serviciu înainte ca bebelușul să împlinească 6 luni, acesta primește un stimulent de 1.500 de lei, însă dacă revenirea are loc ulterior, suma scade la doar 650 de lei. Această diferență este semnificativă față de indemnizația medie lunară de aproximativ 4.000 de lei.
Liberalii argumentează că actualul mecanism îi forțează pe părinți să aleagă între carieră și siguranța financiară a familiei. Proiectul propune modificarea articolului 7 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr.111/2010, care reglementează concediul și indemnizația lunară pentru creșterea copiilor. Dacă legea va fi adoptată, noile prevederi vor intra în vigoare începând cu anul următor publicării acestora în Monitorul Oficial al României, Partea I, oferind o stabilitate pe termen lung.
O altă măsură prevăzută în documentul legislativ este menținerea stimulentului de 650 de lei după ce copilul împlinește 2 ani. În cazul în care copilul are dizabilități, acest sprijin ar trebui menținut până la vârsta de 3 ani, respectiv 4 ani. PNL consideră că statul trebuie să susțină familiile atât în perioada de creștere a copiilor, cât și în continuarea activității profesionale, pentru a evita situațiile în care părinții sunt nevoiți să renunțe la venituri.
Decizia de a introduce aceste măsuri vine într-un context demografic critic pentru România, marcat de o scădere accentuată a natalității. În anul 2025 s-au înregistrat doar 145.725 de copii născuți, acesta fiind cel mai mic număr de nașteri înregistrat din 1930 până în prezent. În plus, între anii 2011 și 2021, țara a pierdut peste un milion de locuitori, ceea ce pune presiune pe necesitatea de a menține părinții în piața muncii.
Evoluția demografică a țării este monitorizată constant prin datele oficiale privind numărul de nașteri și de decese. Scăderea natalității și pierderea semnificativă a populației în ultimul deceniu reprezintă provocări majore pentru stabilitatea economică și socială a României, motiv pentru care partidele politice propun diverse mecanisme de compensare a pierderilor de capital uman prin stimulente financiare direcționate către familii.