O inițiativă legislativă depusă de parlamentarii USR Cynthia Păun, Allen Coliban, Aurel Oprinoiu și Adrian Giurgiu propune instituirea unui mecanism de investigare a disconfortului olfactiv reclamat de cetățeni. Documentul vizează obligarea autorităților de sănătate publică să identifice factorii de poluare și sursele care generează mirosuri neplăcute. Mai mult, propunerea impune evaluarea impactului pe care aceste emanații îl au asupra sănătății populației, transformând sesizările în investigații concrete.
Propunerea de modificare a OUG nr. 195/2005 privind protecția mediului extinde lista situațiilor care necesită investigații de sănătate publică. Acestea vor putea fi declanșate fie prin plângeri directe ale cetățenilor, fie prin sesizări ale autorităților de control din domeniul protecției mediului. Proiectul prevede, de asemenea, efectuarea unor monitorizări și evaluări independente asupra forajelor și puțurilor de apă situate în apropierea amplasamentelor care sunt obiectul reclamațiilor.
În cazul în care se stabilește o legătură de cauzalitate între disconfortul olfactiv și starea de sănătate a oamenilor, autoritatea competentă pentru sănătate va notifica imediat autoritatea de protecția mediului. Cynthia Păun, membru al Comisiei pentru mediu din Senat, a subliniat că inițiativa vizează oprirea transferurilor de responsabilitate între instituții. Ea a menționat că, dacă se dovedește că emanațiile provoacă îmbolnăviri, autorizația poluatorului ar putea fi suspendată.
Adrian Giurgiu, deputat USR de Mureș și președinte al Comisiei pentru mediu din Camera Deputaților, susține că legea va asigura un curs firesc pentru sesizări. Acesta a explicat faptul că este necesară utilizarea unor dispozitive de măsurare și o metodologie transparentă pentru a oferi răspunsuri fundamentate cetățenilor. Proiectul prevede ca, în maximum 180 de zile de la intrarea în vigoare, să fie elaborată o metodologie specifică de investigare a impactului asupra calității vieții.
Allen Coliban, membru al Comisiei pentru mediu din Camera Deputaților, a menționat că proiectul completează Legea Mirosurilor din 2020. El a luat ca exemplu situația din Brașov, unde cetățenii se plâng de emanațiile unei gropi de gunoi. Senatorul Aurel Oprinoiu a adăugat că statul nu mai poate răspunde doar prin transferuri de responsabilitate, ci trebuie să identifice sursa și să aplice măsuri concrete atunci când riscul pentru sănătate este confirmat.
În cadrul sistemului de protecție a mediului din România, autoritățile de control monitorizează emisiile de poluanti, însă mecanismele de legătură între poluarea atmosferică și efectele directe asupra sănătății publice au fost adesea incomplete. Această inițiativă legislativă urmărește să creeze un circuit instituțional coerent, care să pornească de la sesizarea cetățeanului și să ajungă la măsuri de restricționare a activităților poluitoare pe baza unor date obiective.