Un nou proiect de lege, înregistrat marți la Senat, vizează modificarea legislației privind prevenirea și combaterea violenței domestice pentru a reduce numărul de cazuri de vătămare gravă sau omor. Propunerea de modificare a Legii nr. 217/2003 și a Legii nr. 26/2024 urmărește implementarea automată a monitorizării electronice pentru agresori. Această schimbare legislativă ar putea preveni numeroase cazuri de femicid prin eliminarea necesității ca victima să ceară explicit protecția prin dispozitive de supraveghere.
Proiectul este inițiat de cinci parlamentari: Alina Gorghiu, deputat PNL, Silvia Mihalcea, deputat PSD, Eva-Andreea Csep, deputat UDMR, Cyntia Păun, senator USR și Victoria Stoiciu, senator neafiliat. Documentul este semnat de un total de 91 de deputați și senatori din cele patru formațiuni politice menționate. Scopul principal este de a reduce incidentele în care persoanele care beneficiază deja de un ordin de protecție sunt victime ale unor acte de violență extremă sau de deces.
În prezent, sistemul funcționează pe principiul „opt-in”, ceea ce înseamnă că monitorizarea electronică se aplică doar dacă victima își exprimă activ consimțământul. Autorii susțin că acest mecanism pune o povară nedreptății pe umerii persoanelor aflate în stare de șoc sau vulnerabilitate. Noua propunere introduce mecanismul „opt-out”, prin care brățara devine implicită atunci când agresorului i se impune distanța minimă, însă victima va păstra dreptul de a refuza această măsură prin scriere.
Datele furnizate de Poliția Română evidențiază necesitatea unei intervenții legislative urgente în acest domeniu. În primele șapte luni ale anului, au fost raportate 87.784 de semnalări în contextul violenței domestice și 34.424 de infracțiuni. Mai grav, au fost sesizate peste 5.000 de încălcări ale măsurilor de protecție în aceeași perioadă, dintre care 1.003 au vizat ordinele provizorii și 4.074 au vizat cele emise de instanțe, în timp ce monitorizarea electronică este utilizată doar în 20% din cazuri.
Pentru a asigura o protecție eficientă, polițiștii sau judecătorii vor avea obligația de a explica avantajele monitorizării într-un limbaj accesibil. Dacă victima refuză brățara, autoritățile pot dispune alte forme de supraveghere, precum montarea unui dispozitiv pe glezna agresorului sau instalarea unor echipamente fixe la imobilele interzise. De asemenea, proiectul permite victimelor să solicite monitorizarea electronică în orice moment, chiar dacă au refuzat-o inițial la emiterea ordinului de protecție.
În cadrul sistemului juridic român, ordinul de protecție reprezintă măsura prin care instanța sau poliția impune restricții agresorului pentru a asigura siguranța victimei. În prezent, aplicarea acestor măsuri depinde de eficiența comunicării dintre autorități și persoana protejată. Modificarea propusă de parlamentari vizează transformarea acestui proces dintr-unul bazat pe inițiativa victimei într-unul bazat pe obligația de monitorizare a agresorului de către stat.