Un grup format din 13 parlamentari din partea PSD a depus un proiect de lege care vizează modificarea procedurilor de redobândire a cetățeniei române. Proiectul propune eliminarea descendenților foștilor cetățeni români din categoria persoanelor care pot beneficia de această procedură. Această schimbare vizează în mod direct cetățenii din Republica Moldova care solicită cetățenia pe baza originii, respectiv persoanele ale căror părinți, bunici sau străbunici au fost cetățeni români înainte de anexarea Basarabiei de către Uniunea Sovietică.
Inițiatorii proiectului de lege se bazează pe modificarea articolelor 10 și 11 din Legea nr. 21/1991 a cetățeniei române. În prezent, aceste articole permit redobândirea cetățeniei atât de către foștii cetățeni, cât și de către descendenții acestora până la anumite grade. Parlamentarii susțin că actuala legislație a extins prea mult categoria beneficiarilor, menționând că există solicitanți care nu au avut niciodată cetățenia română și care nu mai păstrează o legătură directă cu România.
Documentul subliniază că în forma actuală, extensia beneficiarilor a dus la o creștere semnificativă a numărului de cereri. Se menționează că descendenții până la gradul al II-lea sau al III-lea pot solicita cetățenia, însă mulți nu mai dețin o legătură culturală, lingvistică sau socială reală cu statul român. Modificarea propusă de parlamentari ar avea scopul de a reduce volumul de activitate al autorităților prin diminuarea numărului de dosare care necesită verificarea documentelor de stare civilă pe mai multe generații.
Datele oficiale prezentate în proiect evidențiazie faptul că aproximativ 85.000 de cetățeni străini au redobândit cetățenia în perioada 1991-2002, iar 770.000 în perioada 2002-2024. În anul 2024, totalul persoanelor a depășit 850.000. De asemenea, în anul 2025 existau peste 150.000 de dosare aflate în așteptare la Autoritatea Națională pentru Cetățenie. Parlamentarii argumentează că această situație necesită o reevaluare a cadrului juridic pentru a asigura existența unei legături efective între solicitant și statul român.
Un argument suplimentar invocat de social-democrați este legat de o anchetă realizată de Parchetul General în decembrie 2025. Această anchetă a vizat peste 900 de cereri de cetățenie suspecte, implicând avocați, funcționari și rețele de falsificare a documentelor. Conform documentului, persoanele vizate ar fi încercat să obțină cetățenia română prin înscrisuri falsificate în procedurile bazate pe articolul 11, ceea ce a demonstrat necesitatea unei schimbări legislative pentru a păstra caracterul reparator al procesului.
Acest demers juridic intervine într-un context de tensiuni politice în care partidele își definesc pozițiile față de statutul de partid și de relația cu instituțiile statului. În timp ce anumite forțe politice sunt criticate de PSD, alte discuții privind stabilitatea politică și deciziile de la nivel de prim-ministru continuă să fie prezente în spațiul public românesc, reflectând dinamica dintre actorii politici și instituțiile de control.