Un nou proiect de lege, depus miercuri la Senat, propune o reformă radicală a legislației privind consumul de droguri în România. Inițiativa, semnată de Victoria Stoiciu, Cristian Ghinea și Cătălin-Daniel Fenechiu, vizează transformarea deținerii de droguri pentru consum propriu dintr-o infracțiune într-o contravenție. Propunerea urmărește stabilirea unei distincții mai clare între persoanele care consumă substanțe și traficanții care alimentează piața ilegală de droguri pe teritoriul țării.
Criminologul Vlad Zaha susține că actualul sistem penal nu are efect de descurajare și împinge consumatorii în zona subterană. El explică faptul că dezincriminarea nu înseamnă legalizarea vânzării sau a reclamelor la substanțe, ci implică menținerea confiscărilor și introducerea amenzilor. Conform expertului, resursele Poliției Române sunt în prezent irosite pe capturi de ordinul unui gram, în timp ce zeci de tone de substanțe intră anual în țară.
Victoria Stoiciu avertizează că numărul consumatorilor este în creștere, iar supradozele cresc cu aproximativ 50% la fiecare câteva ani. Senatoarea subliniază că internările în unitățile de primiri urgențe sunt de ordinul miilor și vor continua să crească dacă nu se intervine. Proiectul se inspiră din modele aplicate în aproximativ 50 de țări, adaptându-le la realitățile naționale, pe baza datelor furnizate de Ministerul Afacerilor Interne și Ministerul Justiției.
În ceea ce privește aplicarea practică, proiectul nu stabilește un prag de cantitate fix pentru a indica consumul propriu. Vlad Zaha explică faptul că un prag numeric ar putea fi exploatat de traficanți care ar livra cantități mici repetat. În schimb, diferențierea ar trebui făcută prin absența dovezilor de trafic, precum cântarele, pliculețele, sumele de bani nejustificate sau conversațiile telefonice care să ateste activitatea de distribuție.
Există însă și voci critice, precum psihologul Mihai Copăceanu, care consideră că reforma nu va funcționa în România. Acesta susține că traficanții vor folosi lipsa unui prag de cantitate ca scuză pentru a evita răspunderea penală. Mai mult, expertul avertizează că această schimbare legislativă ar putea transmite tinerilor un mesaj fals de siguranță, încurajând de fapt creșterea consumului prin percepția că deținerea substanțelor este mai puțin riscantă.
În prezent, sistemul juridic român tratează consumul de droguri prin mecanisme penale, ceea ce generează un volum mare de dosare. Conform datelor analizate, resursele Ministerului de Interne sunt utilizate pentru întocmirea, în medie, a 18 dosare penale în fiecare zi, în urma unor capturi infime. Această abordare este criticată pentru faptul că concentrează atenția instituțiilor asupra consumatorilor, în detrimentul combaterea traficului de largă amploare.
context_missing: true