Un nou proiect de lege propune acordarea cetățeniei române persoanelor străine sau fără cetățenie care sunt căsătorite cu cetățeni români și locuiesc în străinătate. Inițiativa, susținută de parlamentari din USR, PNL și UDMR, vizează modificarea Legii cetățeniei nr. 21/1991 prin înregistrările Bp. 433/2026 și L 540/2026. Propunerea permite solicitanților să păstreze domiciliul peste hotare, fără a fi obligate să se mute în România pentru a obține acest statut.
Conform textului propus, cetățenia ar putea fi solicitată de soții care au conviețuit cu partenerul român timp de cel puțin 10 ani de la înregistrarea sau transcrierea căsătoriei în registrele de stare civilă ale României. În calcularea acestui termen de deceniu, se vor cumula perioadele de conviețuire desfășurate atât în România, cât și în străinătate. Parlamentarii susțin că legătura cu statul nu poate fi determinată exclusiv prin adresa de domiciliu din buletin.
Iulian Lorincz a declarat, printr-un comunicat publicat pe site-ul Senatului, că domiciliul familiei nu ar trebui să fie un obstacol în calea accesului la cetățenie pentru un soț care cunoaște limba și cultura română. Proiectul menționează că vor fi păstrate cerințele privind Constituția, imnul și limba, precum și toate verificările administrative și de securitate necesare. Scopul este consolidarea legăturilor dintre cetățenii români din diaspora și familiile lor.
Guvernul condus de Ilie Bolojan respinge însă această formă a proiectului, argumentând că mecanismele propuse nu oferă garanții suficiente. Executivul susține că dificultatea de a verifica conviețuirea reală în alte state ar putea crea premisele pentru abuzuri și pentru căsătorii fictive, menite să obțină cetățenia română și, prin aceasta, cetățenia europeană. Autoritățile române ar avea mijloce limitate de a demonstra existența unei vieți de familie reale în afara țării.
Un alt argument al Guvernului vizează riscurile de securitate, menționând că verificarea loialității și a antecedentelor ar fi mult mai dificilă în țări conduse de regimuri nedemocratice sau aflate în stare de război. De asemenea, Executivul consideră că proiectul ar crea o categorie privilegiată de solicitanți față de cei care locuiesc în România. Aceștia din urmă trebuie să dovedească integrarea și să dispună de mijloace legale de trai.
În cadrul procesului legislativ, Guvernul solicită ca proiectul să includă și bugetul necesar pentru personal și alte cheltuieli suplimentare ale consulatelor. Această măsură este cerută pentru a asigura că alte servicii nu vor fi afectate de atribuțiile noi. În prezent, legislația privind cetățenia este reglementată de Legea nr. 21/1991, care stabilește condițiile de dobândire a statutului de cetățean român.