Un proiect de lege aflat în dezbatere la Senat, care vizează protecția minorilor în mediul online, ridică semne de întrebare privind impactul asupra industriei de gaming. Propunerea legislativă privind protecția minorilor în utilizarea serviciilor de rețele sociale online prevede interzicerea accesului copiilor care nu au împlinit vârsta de 15 ani la serviciile vizate. Tudor Dăescu, organizatorul Bucharest Gaming Week, avertizează că modul în care sunt definite serviciile online ar putea include și platformele de jocuri video.
Conform expertizei oferite de Tudor Dăescu, dacă prevederile vor fi aplicate strict asupra platformelor de jocuri online, mulți copii sub 15 ani vor pierde accesul la titluri populare. Printre jocurile care ar putea fi afectate se numără Minecraft, Roblox, Fortnite, Brawl Stars, Among Us, Clash Royale sau Stumble Guys. Acesta subliniază că jocurile nu sunt doar divertisment, ci instrumente educaționale pentru programare, arhitectură sau chimie, oferind totodată spații de socializare pentru generația actuală.
Analizând contextul internațional, Tudor Dăescu menționează că marile democrații nu au aplicat interdicții generale pentru jocurile video destinate minorilor. El citează exemplul Coreei de Sud, unde restricțiile nocturne pentru minori au fost eliminate în 2021, și Australia, unde jocurile video au fost excluse din legislația dură privind rețelele sociale. De asemenea, amintește de China, unde restricțiile de timp sunt însoțite de investiții în infrastructura sportivă, spre deosebire de abordarea propusă în România.
Critica adusă proiectului vizează și modul în care statul intervine în rolul educațional al părinților. Tudor Dăescu susține că mesajul implicit al legii este că părinții nu pot proteja copiii, însă acesta consideră că există deja instrumente precum controalele parentale și sistemul PEGI. Specialistul argumentează că soluția ar trebui să fie educația digitală, nu interdicția, subliniind că jocurile video au devenit locul unde copiii își construiesc comunități, după ce spațiile fizice de joacă au dispărut.
Impactul economic al industriei este semnificativ, având în vedere că România are aproximativ 8,6 milioane de jucători, reprezentând 52% din populația cu vârste între 6 și 75 de ani. Conform datelor din raportul Video Games Europe – European Key Facts 2025, piața românească de jocuri video a ajuns la 449 de milioane de euro în cheltuieli ale consumatorilor în 2025. În paralel, industria de game development din România a înregistrat o cifră de afaceri de 343,16 milioane de euro în anul 2024.
În prezent, proiectul de lege L514/2026 se află în etapa de analiză la comisiile permanente ale Senatului. Dezbaterea este considerată critică pentru ecosistemul de gaming, care include sute de studiouri și mii de profesioniști care contribuie la proiecte internaționale de renume. Decizia finală va determina dacă platformele de jocuri vor fi tratate la fel ca rețelele sociale în cadrul noilor reglementări privind utilizarea serviciilor online de către minori.