Procurorul Cornel Sandu a exprimat o poziție fermă împotriva proiectului de dezincriminare a consumului de droguri pentru uz personal și a traficului de substanțe ilegale. Această inițiativă legislativă a fost depusă la Senat de către senatoarea Victoria Stoiciu și este susținută de Cristian Ghinea (USR) și Daniel Fenechiu (PNL). Sandu susține că România nu posedă resursele necesare pentru a gestiona implementarea unei astfel de legi, avertizând că măsurile propuse ar putea avea un impact catastrofal asupra societății.
Unul dintre principalele argumente ale procurorului vizează lipsa capacității instituționale a statului de a gestiona fenomenul drogurilor. Cornel Sandu menționează că, în prezent, singura barieră reală este reprezentată de lucrătorii de poliție și de procurorii DIICOT. El subliniază lipsa centrelor de reabilitare, a campaniilor serioase de informare și a interesului politic de a proteja tânăra generație. Conform acestui punct de vedere, România nu are infrastructura necesară pentru a susține o schimbare de asemenea amploare.
Sandu avertizează, de asemenea, că dezincriminarea drogurilor ușoare ar putea facilita trecerea consumatorilor către substanțe de mare risc. El observă că în statele care au legalizat consumul de droguri ușoare, s-au confruntat cu dificultăți în controlul acestui fenomen, deoarece utilizatorii trec treptat la droguri mai periculoase. Mai mult, procurorul susține că o parte importantă din consumatori ar putea deveni traficanți, trecând de la deținerea pentru consum propriu la vânzarea efectivă pentru a finanța consumul.
Un alt risc major identificat de procuror este creșterea nivelului de corupție în rândul politicienilor, magistraților și polițiștilor. Cornel Sandu afirmă că sumele uriașe generate de traficul de droguri pot fi folosite pentru a corupe autoritățile, într-un context în care România este probabil cea mai coruptă țară din Uniunea Europeană. El respinge concluzia susținătorilor proiectului conform căreia dezincriminarea ar întări lupta împotriva marilor traficanți, considerând această logică eronată.
Proiectul legislativ, înregistrat la Senat la 5 octombrie 2026, propune transformarea unor acțiuni în contravenții, inclusiv cultivarea, producerea sau deținerea pentru consum propriu. Pentru drogurile de mare risc, amenda propusă ar fi de doar 1.500-3.000 de lei. Inițiatorii invocă modelul portughez, însă Sandu susține că o astfel de soluție ar fi viabilă doar în țări civilizate care beneficiază de resurse, spre deosebire de România, unde statul de drept și sistemul de educație prezintă deficiențe grave.
În contextul actual al politicii interne, discuțiile despre reforme și decizii legislative se desfășoară într-un climat tensionat. Recent, pe scena politică au apărut diverse declarații și controverse, precum cele legate de gestionarea unor șantieruri sau de alianțe între partide. Aceste dinamici reflectă o perioadă de instabilitate în care deciziile legislative privind justiția și ordinea publică sunt supuse unor dezbatere aprinse între actori politici și reprezentanți ai instituțiilor de aplicare a legii.