Președintele Nicușor Dan a trimis joi Parlamentului, în scop de reexaminare, proiectul de lege care vizează incriminarea căsătoriei și a conviețuirii forțate. Documentul, care reprezintă o completare a Legii nr. 286/2009 privind Codul penal, a fost primit pentru promulgare pe 26 septembrie. Decizia șefului statului vine după ce acesta a identificat probleme majore de coordonare legislativă între noile prevederi și normele penale actuale.
În cererea de reexaminare, Nicușor Dan subliniază că anumite soluții adoptate creează dificultăți de corelare și incertitudini privind delimitarea incriminărilor. Președintele menționează că există riscuri pentru aplicarea coerentă a protecției urmărite prin această lege. Din acest motiv, el consideră necesară o reanaliză profundă în cadrul Parlamentului pentru a evita erori de aplicare în sistemul judiciar.
Una dintre probleme majore semnalate este riscul de dublă încadrare pentru anumite fapte. Nicușor Dan observă un paralelism între noile norme și prevederile actuale privind transportarea unei persoane în scop de exploatare. Această suprapunere poate duce la sancționări radical diferite, de la 1-5 ani conform noului art. 209-1, până la 5-12 ani conform art. 210 din Codul penal, pentru aceeași faptă materială.
Președintele a semnalat, de asemenea, o contradicție juridică privind suspendarea executării pedepsei sub supraveghere. În timp ce art. 91 din Codul penal interzice această suspendare pentru infracțiunile din intervalul art. 209-211, noua lege prevede posibilitatea beneficiului pentru persoanele care denunță faptele sau furnizează informații utile. Această neconcordanță între norma generală și cea nouă reprezintă un punct critic de reevaluare.
Probleme de terminologie au fost identificate și în obligația posturilor de radio și televiziune de a difuza mesaje de avertizare. Nicușor Dan a observat că formulările utilizate în aceste mesaje nu reproduc exact sintagma legală și prezintă variații nedorite în ceea ce privește descrierea pedepsei. De asemenea, textul legislativ conține erori de categorie privind componenta de obținere de bani sau foloase materiale în contextul exploatării.
Modificările aduse Codului penal prin astfel de legi sunt procese legislative complexe care vizează actualizarea răspunderii penale. Aceste procese de completare a normelor existente pot genera, în absența unei corelări riguroase, conflicte între prevederile vechi și cele noi. În România, orice modificare a Codului penal necesită o examinare atentă a compatibilității cu întregul sistem de sancționare stabilit prin legislația penală în vigoare.