Trei organizații care reprezintă interesele cetățenilor români din Ucraina au transmis un memoriu oficial către autoritățile de la București. Această inițiativă vizează solicitarea unei intervenții de urgență la nivelul conducerii de la Kiev pentru modificarea proiectului de lege nr. 16.119. Documentul vizează reglementările privind drepturile educaționale ale minorităților naționale, fiind transmis către președintele Nicușor Dan și ministrul interimar de Externe, Oana Țoiu.
Memoriul a fost adresat și președinților Comisiilor pentru românii de pretutindeni din ambele Camere ale Parlamentului, Cristina Dumitrescu și Mircea Roșca. De asemenea, demersul a ajuns la președinții Comisiilor de politică externă din Senat și Camera Deputaților, Titus Corlățean și Hajdu Gabor. Uniunea Regională a Românilor din Transcarpatia „Dacia”, Centrul Cultural Român „Eudoxiu Hurmuzachi” din Cernăuți și Asociația Național-Culturală „Basarabia” de românii din regiunea Odesa avertizează că proiectul poate afecta grav învățământul în limba română.
Semnatarile subliniază că dreptul la educație în limba maternă este protejat de Constituția Ucrainei, menționând articole care interzic restrângerea drepturilor existente prin legi noi. Organizațiile invocă și Tratatul politic de bază dintre România și Ucraina din 1997, care garantează instruirea în limba maternă într-un număr necesar de școli. Aceștia susțin că educația nu trebuie redusă doar la studierea unei materii, ci trebuie asigurată printr-o rețea completă de instituții de stat.
Asociațiile solicită eliminarea formulărilor care permit folosirea limbii române doar „alături de” limba de stat, fără a specifica clar limba principală de predare. Se cere ca limba română să rămână limba principală în școli și ca procesul de extindere a limbii de stat să nu fie decis prin votul unei majorități de două treimi dintre părinți. Un alt punct critic este instituirea unei excepții pentru clasele de minoritate de la pragul minim de cinci elevi, pentru a evita desființarea claselor în localitățile cu număr redus de copii.
Alte cereri vizează garantarea continuității rețelei de școli până la finalizarea învățământului liceal și profesional, similar cu statutul popoarelor băștinașe. Inițiatorii cer ca personalul administrativ și directorii școlilor să cunoască limba minorității, pentru ca dreptul la educație să fie efectiv. De asemenea, se solicită evitarea utilizării dificultăților demografice ca motiv pentru desființarea școlilor și adoptarea unor măsuri de revitalizare a educației în zonele unde aceasta este în declin.
Proiectul de lege a fost examinat de Comisia pentru educație, știință și inovare a Radei Supreme pe 6 octombrie. Această comisie a recomandat în unanimitate Parlamentului ucrainean adoptarea proiectului în primă lectură și în ansamblu. Această etapă legislativă în Ucraina are loc într-un context geopolitic complex, în care negocierii ucraineni se întâlnesc cu emisiisii lui Trump în SUA, conform unor informații recente.