Trei organizații ale comunităților românești din Ucraina au trimis un memoriu către autoritățile de la București, solicitând intervenția de urgență a statului român față de conducerea de la Kiev. Reprezentanții comunităților avertizează că un proiect de lege înregistrat de Rada Supremă ar putea pune în pericol existența școlilor cu predare în limba română. Demersul este adresat președintelui Nicușor Dan și ministrului interimar de Externe, Oana Țoiu, pentru obținerea unor garanții privind păstrarea identității românești.
Memoriul a fost direcționat către un număr amplu de oficiali și președinți de comisii din Parlament. Pe lângă Nicușor Dan și Oana Țoiu, documentul a ajuns la președinții Comisiilor pentru românii de pretutindeni, Cristina Dumitrescu și Mircea Roșca, precum și la președinții Comisiilor de politică externă din Senat și Camera Deputaților, Titus Corlățean și Hajdu Gabor. Acești reprezentanți ai legislativului sunt solicitați să acționeze pentru protejarea dreptului la educație în limba maternă.
Asociațiile implicate sunt Uniunea Regională a Românilor din Transcarpatia „Dacia”, Centrul Cultural Român „Eudoxiu Hurmuzachi” din Cernăuți și Asociația Național-Culturală „Basarabia” a Românilor din regiunea Odesa. Aceste entități subliniază că, deși proiectul de lege poate conține prevederi utile, acesta conține probleme majore care necesită rectificări. Obiectivul principal este ca legislația ucraineană să ofere garanții reale pentru păstrarea școlilor, limbii și identității comunității românești.
Solicitările de modificare vizează în special eliminarea formulărilor care permit utilizarea limbii române doar „alături de” limba de stat. Inițiatorii cer ca limba română să rămână limba principală de predare și să nu fie predată în paralel cu limba ucraineană. De asemenea, se cere renunțarea la mecanismul prin care extinderea predării în limba de stat poate fi decisă de o majoritate de două treimi dintre părinți, proces care ar putea duce la pierderea caracterului românesc al școlilor.
Un alt punct critic este instituirea unei excepții pentru clasele cu predare în limba minorității de la pragul minim de cinci elevi. Această măsură ar preveni desființarea claselor în localitățile cu un număr redus de copii. De asemenea, se cere garantarea dreptului la educație în limba română până la finalizarea liceului și profesional, asigurând în același timp că directorii și personalul administrativ din aceste instituții cunosc și pot utiliza limba respectivă.
Dreptul la educație în limba maternă este consacrat de Constituția Ucrainei, care interzice restrângerea drepturilor existente prin noi legi. În acest context, Tratatul politic de bază dintre România și Ucraina din 1997 reafirmă necesitatea instruirii minorității române într-un număr necesar de școli de stat. Proiectul de lege a fost deja examinat de Comisia pentru educație, știință și inovare a Radei Supreme, care a recomandat adoptarea acestuia în primă lectură.