Oana Țoiu, propusă pentru funcția de ministru de Externe în Guvernul condus de premierul desemnat Siegfried Mureșan, a primit marți avizul favorabil în cadrul audierilor parlamentare. Decizia a fost luată în cadrul Comisiei pentru Politică Externă, împreună cu Comisiile pentru Afaceri Europene și pentru Românii de Pretutindeni. Rezultatul votului a fost unul de 29 de voturi „pentru” și 23 de voturi „împotrivă”, confirmând susținerea majoritară pentru candidatul propus.
În urma audierii, Oana Țoiu a declarat că acest rezultat reprezintă un semn de încredere în politica externă a României și în munca depusă de diplomații țării. Ea a subliniat că votul reflectă și nivelul de așteptări de care se bucură în această funcție. În același timp, a solicitat ca importanța acordată politicii externe să se reflecte și în votul Parlamentului pentru Legea Salarizării Unitare, pentru a asigura resurse demne diplomaților români.
Candidata a evidențiat rolul crucial al echipei de la Ministerul Afacerilor Externe în negocierile internaționale cu impact major. Ea a menționat că, în cadrul negocierilor pentru cadrul financiar multianual al Uniunii Europene, România ar putea beneficia de aproximativ 60 de miliarde de euro prin acorduri bilaterale. De asemenea, a precizat că în cursul anului au fost finalizate 40 de acorduri bilaterale cu alte țări, implicând diplomația română în domenii precum munca.
Oana Țoiu a abordat și prioritățile strategice privind securitatea și energia, menționând proiecte precum Neptun Deep sau dezvoltarea reactoarelor de la Cernavodă. Ea a vorbit despre poziționarea României ca furnizor de energie și despre importanța proiectelor de conectivitate cu Republica Moldova, precum primul pod construit după 60 de ani. Această direcție ar trebui continuată, indiferent de componența politică a viitorului guvern, pentru a consolida rolul țării în regiune.
În ceea ce privește votul final pentru Guvernul Mureșan, programat pentru miercuri, Oana Țoiu a precizat că avizul din comisie nu se poate transfera automat în plen. Ea a observat că absența unor deputați și senatori la audieri de astăzi ar putea influența componența politică a celor prezenți la votul final. Discuțiile au vizat și poziția României în NATO și UE, precum și relațiile cu Orientul Mijlociu.
Procesul de formare a unui nou Guvern în România are loc într-un context în care reformele administrative sunt sub observație. În perioada actuală, proiectul de reformă a salarizării a generat critici din partea sindicatelor din Guvern, care își exprimă nemulțumirile față de noile prevederi. Această tensiune legislativă apare în paralel cu discuțiile despre resursele necesare pentru funcționarea instituțiilor de stat și pentru diplomația română.