Un nou proiect de lege, semnat de 17 deputați USR și UDMR, propune introducerea unor mecanisme stricte de control asupra publicității cu caracter medical în România. Inițiativa, înregistrată la Senat la finalul săptămănii trecute, vizează combaterea dezinformării prin obligarea afișării unor mesaje despre sănătate doar după aprobarea Colegiului Medicilor din România sau a Colegiului Medicilor Stomatologi din România. Autorii urmăresc să elimine vidul legislativ care permite difuzarea de afirmații fără fundament științific.
Proiectul propune modificarea Legii nr. 148/2000 privind publicitatea pentru a asigura că orice recomandare sau informație despre sănătatea umană este validată de experți. În prezent, legislația se concentrează pe publicitatea pentru medicamentele eliberate fără prescripție medicală, care necesită avizul Agenției Naționale a Medicamentului (ANMDM). Noua măsură extinde acest control asupra întregului spectru de mesaje de sănătate, prevenind astfel situațiile în care campanii publicitare pot influența decizii medicale critice ale populației.
O componentă esențială a propunerii este impunerea transparenței prin obligarea identificării clare a persoanei fizice sau juridice care finanțează campania publicitară. Inițiatorii susțin că lipsa de claritate privind sursa reală a mesajelor face dificilă identificarea celui care comandă reclamele, facilitând astfel dezinformarea. Prin această regulă, publicul va putea ști exact cine se află în spatele unor afirmații medicale, eliminând posibilitatea ca mesaje false să fie promovate anonim prin panotaj stradal sau alte forme de publicitate vizuală.
Sancțiunile pentru încălcarea acestor reguli sunt severe, fiind prevăzute amenzi cuprinse între 10.000 și 100.000 de lei. Conform proiectului, amenda va fi aplicată proprietarului panotajului care difuzează reclame fără avizul Colegiului Medicilor sau fără a indica sursa de finanțare. Pentru constatarea și sancționarea acestor abateri, atribuțiile vor fi extinse atât către autoritățile locale, cât și către reprezentanții împuterniciți ai Ministerului Sănătății, în funcție de natura încălcării.
Motivația principală a inițiativilor este protejarea sănătății publice, având în vedere riscurile generate de mesaje eronate, precum cele care au apărut în București în primăvara acestui an. Atunci, panourile publicitare care difuzau informații false despre operația cezariană au creat presiune emoțională asupra femeilor însărcinate, sugerând în mod eronat că procedura nu este sigură. Autorii subliniază că libertatea de exprimare nu poate justifica difuzarea de informații medicale false care pot pune în pericol viața oamenilor.
În sistemul juridic actual, controlul publicității medicale este fragmentat, legislația fiind axată în principal pe produsele farmaceutice care nu necesită rețetă. Această limitare a lăsat un spațiu necontrolat pentru campanii de convingere care folosesc un limbaj aparent medical, dar care nu sunt supuse unui proces de verificare științifică obligatorie de către organismele profesionale de profil.
Legea propusă ar urma să intre în vigoare la 30 de zile de la momentul publicării sale în Monitorul Oficial.