Președintele României, Nicușor Dan, nu este obligat prin lege să dizolve Parlamentul și să organizeze alegeri anticipate în urma eșecului Guvernului Mureșan la votul de încredere. Această interpretare juridică a fost oferită de Augustin Zegrean, fost președinte al CCR, și Petre Lăzăroiu, fost judecător al Curții Constituționale, după ce Siegfried Mureșan a obținut doar 182 de voturi din cele 233 necesare pentru învestire.
Augustin Zegrean a subliniat că textul Constituției României oferă președintelui o discreție importantă în acest proces de guvernare. Conform fostului președinte al CCR, în Legea Supremă este menționat faptul că șeful statului „poate” dizolva Parlamentul, ceea ce nu constituie o obligație juridică. Prin urmare, Nicușor Dan are posibilitatea de a numi un număr nedefinit de candidați pentru funcția de premier, până când unul dintre aceștia reușește să obțină majoritatea necesară.
Petre Lăzăroiu a susținut că obligarea președintelui la dizolvare ar reprezenta o încălcare a prevederilor constituționale. Fostul judecător a menționat că există deja o speță judecată în cadrul Curții Constituționale care clarifică această situație juridică. El a precizat că, deși nominalizările neserioase pot fi sesizate la Curtea Constituțională, în cazul actual, desemnările făcute de Nicușor Dan s-au bazat pe propunerile primite de la partidele politice.
Situația politică actuală este marcată de eșecurile recente ale nominalizărilor pentru funcția de prim-ministru. Înainte de cazul lui Siegfried Mureșan, Nicușor Dan a făcut alte două încercări: Eugen Tomac, care s-a retras înainte de vot după ce nu a putut aduna o majoritate, și Adrian Veștea, care a obținut 189 de voturi pentru și 23 împotrivă. Aceste rezultate au dus la pierderea Guvernului în fața Parlamentului.
Discuțiile privind necesitatea unor alegeri anticipate au devenit tot mai intense în ultimele luni, pe măsură ce partidele nu reușesc să ajungă la un consens pentru formarea unui Guvern. Această presiune politică este susținută în mod aprig de reprezentanții partidului AUR. Totuși, experții juridici menționează că președintele trebuie să demonstreze că a epuizat toate posibilitățile înainte de a recurge la această soluție extremă.
Contextul politică de formare a unui Guvern este unul tensionat, având în vedere că majoritatea partidelor nu reușesc să găsească un partener de coaliție stabil. Această incapacitate de a obține o majoritate parlamentară a dus la o serie de nominalizări care nu au reușit să treacă de votul de încredere. În acest cadru, posibilitatea de a sesiza Curtea Constituțională pentru nominalizări neserioase a fost deja invocată în trecut.