Președintele Nicușor Dan a anunțat necesitatea unor noi consultări politice după ce Guvernul condus de Siegfried Mureșan a eșuat în încercarea de a obține încrederea Parlamentului. Decizia a intervenit imediat după votul decisiv desfășurat miercuri în plenul reunit, moment în care cabinetul propus nu a reușit să întemeDieze o majoritate parlamentară suficientă pentru a putea conduce executivul de la Palatul Victoria.
În urma votului, Guvernul lui Siegfried Mureșan a obținut doar 182 de voturi favorabile. Această cifră reprezintă un rezultat insuficient, deoarece cabinetul a aflat cu 51 de voturi mai puține decât pragul necesar pentru a trece de votul Parlamentului. Acest eșec marchează a doua situație în care o desemnare de premier realizată de președinte este respinsă de legislativ, generând o instabilitate politică majoră.
Nicușor Dan a declarat că acest proces a fost un pas necesar pentru a demonstra necesitatea existenței unui consens în mediul politic actual. Președintele i-a transmis, de asemenea, mulțumiri lui Siegfried Mureșan pentru seriozitatea manifestată în acest proces. Declarația făcută de Nicușor Dan cu o zi înainte de vot a eliminat practic orice posibilitate ca formele politice sau parlamentarii din afara coaliției PNL-USR-UDMR să susțină cabinetul.
Siegfried Mureșan a reacționat la afirmațiile președintelui, exprimându-și acordul parțial, dar subliniind și punctele de dezacord. Contextul politic a fost influențat de faptul că Nicușor Dan a respins ipoteza organizării unor alegeri anticipate, o măsură care ar fi putut încuraja unii parlamentari să voteze guvernul chiar și împotriva deciziilor propriilor partide. Această poziție a redus șansele de succes ale propunerii de guvern.
Această situație reprezintă prima dată în istoria României când sunt îndeplinite toate condițiile juridice și politice pentru organizarea alegerilor anticipate. Respingerea cabinetului subliniază dificultatea de a construi o majoritate stabilă în cadrul actualei componențe a Parlamentului. Procesul de consultare menționat de președinte va viza găsirea unei noi soluții de guvernare într-un climat de fragmentare politică.
Situația actuală reflectă o criză politică ce se adâncește în România, fapt semnalat și de presa internațională. Această instabilitate instituțională ridică semne de întrebare privind stabilitatea administrativă și poate avea repercusiuni asupra ratingului de investiții al țării. Contextul este marcat de o tensiune constantă între actorii politici în încercarea de a stabiliza executivul.