Deputatul USR Iulian Bulai a inițiat la Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei (APCE) o moțiune pentru adoptarea unei rezoluții privind restituirea Tezaurului României. Documentul vizează recuperarea bunurilor confiscate de către Moscova, acțiune care este prezentată ca fiind esențială pentru respectarea dreptului internațional. Procesul a fost demarat în luna iunie, iar Biroul APCE a propus săptămâna aceasta redactarea unui raport oficial în acest sens.
Procedura de examinare a moțiunii urmează să continue prin numirea unui raportor, eveniment care este programat să aibă loc în luna decembrie. Inițiativa deputatului Iulian Bulai, care ocupă funcția de președinte al grupului ALDE în cadrul APCE, a beneficiat de sprijinul parlamentarelor USR Oana Murariu și Simona Spătaru. Documentul a fost semnat ulterior de alți parlamentari din delegația română, precum și de reprezentanți ai altor țări europene.
Problema centrală vizează Tezaurul României, care a fost trimis la Moscova în timpul Primului Război Mondial cu scopul de a fi păstrat în siguranță. În prezent, doar rezervele de aur depuse de Banca Națională a României la Moscova în intervalul decembrie 1916 – iulie 1917 reprezintă o sumă de peste 11,4 miliarde de euro. La aceste active se adaugă bijuterii regale, obiecte de arhivă și bunuri de patrimoniu cu o valoare inestimabilă.
Moțiunea subliniază faptul că eforturile diplomatice bilaterale desfășurate până în acest moment s-au dovedit a fi insuficiente pentru rezolvarea disputei. Autorii propun ca Adunarea să exploreze toate mecanismele financiare și juridice disponibile pentru a asigura returnarea integrală a bunurilor. Printre soluțiile menționate se numără și potențiala utilizare a activelor suverane rusești care sunt în prezent înghețate, pentru a compensa valoarea Tezaurului românesc.
Conform textului moțiunii, returnarea acestor active servește unui interes european mai larg, axat pe consolidarea dreptului internațional și pe rezistența în fața normalizării impunității. Documentul solicită ca procesul să vizeze fie returnarea fizică a obiectelor, fie compensarea valorii echivalente a Tezaurului sechestrat. Această abordare urmărește transformarea unei probleme de patrimoniu național într-un precedent juridic la nivelul întregii comunități europene.
Tezaurul României reprezintă unul dintre cele mai complexe și durate dispute de proprietate de la nivelul continentului, implicând pierderi de capital și de patrimoniu cultural de proporții masive. Deși au existat încercări de negociere pe parcursul deceniilor, situația rămâne nerezolvată din cauza contextului geopolitic și a lipsei unui mecanism de restituire obligatoriu prin intermediul instituțiilor internaționale de drept.