Parlamentarii au depus un proiect legislativ care vizează modificarea fundamentală a Legii învățământului preuniversitar nr. 198/2023. Noua inițiativă propune introducerea obligatorie a sistemelor de supraveghere audio-video în cadrul unităților de învățământ și organizarea unor ședințe de consiliere psihologică forțate pentru elevi. Această mișcare legislativă este motivată de creșterea semnificativă a numărului de cazuri de violență raportate în școlile din România în ultimii ani.
Noile reglementări vor impune actualizarea contractelor educaționale semnate anual între unitățile de învățământ și familii. Părinții sau elevii care au împlinit vârsta de majoritate vor fi obligați să semneze un acord explicit pentru monitorizarea permanentă în incinta școlilor. Acest document va acoperi atât supravegherea în spațiile comune, cât și modul în care minorii își vor petrece timpul liber în intervalele dintre orele de curs.
Proiectul introduce și restricții stricte privind utilizarea tehnologiei, impunând păstrarea telefoanelor și a altor dispozitive electronice în locuri special amenajate. Inițiatorii susțin că legislația actuală este ineficientă în fața noilor tehnologii și că este necesară o barieră digitală fermă în timpul orelor și al pauzelor. Autorii argumentează că utilizarea necontrolată a telefoanelor alimentează fenomenul de cyber-bullying și distrage atenția elevilor de la procesul de învățământ.
O altă schimbare majoră vizează transformarea consilierii psihologice, care va trece de la un act opțional la o măsură de sprijin sau corecție obligatorie. Cadrele didactice și conducerile școlilor vor avea puteri sporite pentru a interveni direct în cazul comportamentelor problematice din bănci. Profesorii și directorii vor putea decide trimiterea unui elev la consiliere, iar participarea la aceste ședințe va deveni obligatorie conform noilor prevederi.
Implementarea tehnică a supravegherii audio-video va trebui să respecte normele privind datele personale, iar accesul la înregistrări va fi limitat prin reguli stricte. Școlile care nu dețin deja astfel de echipamente vor beneficia de un termen de doi ani pentru montarea și funcționarea acestora. Totodată, regulamentele interne ale școlilor vor trebui să includă protocoale clare pentru alertarea familiilor în cazul în care elevii manifestă conduite considerate riscante.
Propunerea legislativă prevede și sesizarea serviciilor de asistență socială și de protecție a copilului în situațiile de risc. Aceste măsuri vor fi aplicate în cazuri de conduite deviante, bănuieli de violență fizică sau psihică în familie sau indicii de îngrijire insuficientă a minorului. Scopul este de a permite intervenția timpurie a specialiștilor, evitând blocajele cauzate de reținerea părinților în procesul de consiliere a preșcolarilor sau a elevilor.