Parlamentul a adoptat o modificare a Codului penal care vizează reglementarea materialelor ce prezintă abuzuri sexuale asupra minorilor. Noua denumire a infracțiunii are scopul de a descrie mai clar gravitatea faptelor comise, însă procesul legislativ nu s-a încheiat complet. Conform informațiilor de la Camera Deputaților, legea se află în etapa în care poate fi sesizată Curtea Constituțională, nefiind astfel încă în vigoare pentru aplicarea efectivă în sistemul juridic.
Cristi Danileț atrage atenția asupra unor situații în care noua reglementare ar putea produce rezultate greu de explicat în practică. De exemplu, în cazul în care un băiat de 17 ani și o fată de 13 ani au relații sexuale, nu există nicio sancțiune deoarece diferența de vârstă este sub pragul de 5 ani. Totuși, dacă aceștia realizează fotografii intime, fapta devine infracțiune deoarece diferența de vârstă depășește 3 ani, ceea ce implică aplicarea unei măsuri educative aspre.
O altă problemă semnalată vizează relația dintre un major de 18 ani și o minoră de 13 ani și două luni. În prezent, actul sexual nu este sancționat dacă diferența de vârstă este de până la 5 ani, iar noua lege nu corectează această situație existentă din 2024. Totuși, dacă majorul realizează o fotografie sau un filmaj cu actul intim, riscă până la 12 ani de închisoare, iar simpla solicitare a unei fotografii intime poate atrage o pedeapsă de până la 10 ani.
Analiza indică și o posibilă reducere a pedepselor pentru anumite operațiuni cu materiale realizate prin sisteme informatice. Textul actual al Codului penal prevede închisoare de la 5 la 12 ani pentru astfel de acțiuni, însă forma proiectului adoptată de Senat propune o pedeapsă de la 2 la 7 ani, indiferent de mijlocul folosit. Cristi Danileț avertizează că o lege penală mai favorabilă ar putea avea efecte directe și asupra dosarelor care se află deja pe rolul instanțelor.
Pe lângă aceste aspecte, sunt menționate posibile necorelări privind faptele comise în străinătate sau agravarea pedepsei în cazurile în care viața copilului a fost pusă în pericol. Există, de asemenea, semnale privind obligația de a anunța autoritățile despre abuzuri. Miza principală este ca noua reglementare să fie verificată și corelată cu restul Codului penal înainte de promulgare, pentru a evita ca protecția minorilor să depindă de inadvertențe între articole.
Procesul de modificare a Codului penal face parte dintr-un cadru legislativ complex, în care orice schimbare de terminologie sau de praguri de vârstă poate influența direct aplicarea justiției. Deciziile luate de Parlament și Senat necesită o examinare atentă din partea instituțiilor de control, precum Curtea Constituțională, pentru a asigura că noile norme nu creează lacune juridice care să permită impunitatea sau aplicarea unor pedepse nejustificate.