Serviciul Român de Informații (SRI) traversează o perioadă de tranziție administrativă după demisia lui Eduard Hellvig, survenită pe 3 iulie 2023. De la acel moment, conducerea operativă a instituției este asigurată prin interim de către prim-adjunctul directorului, generalul Răzvan Ionescu. De la înființarea sa oficială pe 26 martie 1990, prin Decretul nr. 181 emis de Consiliul Frontului Salvării Naționale, serviciul a avut cinci directori civili numiți de Parlament, fiind marcat de numeroase controverse.
Înființarea SRI a fost strâns legată de evenimentele violente de la Târgu Mureș din martie 1990, moment în care au apărut suspiciuni privind rolul fostei Securități în instigarea conflictului etnic. Criticii susțin că noua structură de informații a fost clădită pe vechile schelete ale poliției politice, cu scopul de a justifica rapid reînființarea serviciilor secrete. Această metodă a permis reîncadrarea de mii de foști ofițeri de Securitate sub eticheta de apărători ai unității naționale, oferindu-le reabilitare socială.
Primul director al SRI, Virgil Măgureanu, a fost considerat arhitectul instituției, însă istoricul său a fost unul plin de controverse legate de trecutul său în structurile de spionaj. S-a dovedit că acesta a fost recrutat de Departamentul de Informații Externe (DIE) sub numele de „Mihăilă Mihai”, justificându-și ulterior trecerea prin Securitate ca o acoperire formală pentru activități academice. Măgureanu a orchestrat transferul de resurse, arhive și imobile de la Ministerul de Interne către noul serviciu secret.
Istoria SRI a fost marcată de scandaluri majore, precum incidentul de la Berevoiești din 1991, unde ofițeri au încercat să distrugă arhivele Securității prin ardere. Un alt caz de notorietate a fost „Terasa Anda” din 1995, când serviciul a fost acuzat de supravegherea ilegală a jurnalistelor. Totodată, implicarea în controverse legate de contrabandă cu țigări și combustibili a lăsat o pată asupra imaginii instituției, în ciuda respingerii oficială a acuzațiilor de complicitate.
Mandatele directorilor de după Măgureanu au fost, de asemenea, înconjurate de crize, de la scandalul „Țigareta II” sub Costin Georgescu, la eșecul operațiunii lui Omar Hayssam în timpul lui Radu Timofte. În perioada lui George Maior, instituția a fost vizată de acuzații privind presiuni asupra judecătorilor și relații strânse cu anumite grupuri de interese. Ulterior, sub Eduard Hellvig, SRI a fost implicat în discuții privind legislația de securitate națională și scandalul „Hexi Pharma”, deși acesta a încercat o reformă instituțională.
Serviciul Român de Informații funcționează în cadrul unui cadru legislativ care prevede ca directorul civil să fie numit de Parlament la propunerea președintelui României. Procesul de profesionalizare și de îndepărtare a cadrelor din vechile structuri a fost un parcurs lung, parțial accelerat de cerințele de interoperabilitate necesare pentru integrarea României în structurile euro-atlantice, precum NATO.