Respingerea Guvernului Mureșan în Parlament a provocat o undă de șoc pe piețele financiare, afectând direct stabilitatea monedei naționale și a datoriei externe. În urma votului de la Palatul Parlamentului, cursul oficial comunicat de BNR pentru data de 30 septembrie 2026 a urcat la 5,2785 lei pentru un euro. Această evoluție plasează leul sub o presiune extremă, situându-l aproape de pragul istoric de 5,28 lei pentru un euro.
Pe piața valutară, presiunea de vânzare asupra monedei naționale a fost parțial temperată de intervenții indirecte ale Băncii Centrale. Deși nu există probe oficiale privind intervenții directe prin vânzarea de valută, dealerii de pe piața interbancară au observat injectări de lichidități pentru a preveni o ieșire necontrolată a cursului din pragul psihologic de 5,28 – 5,30 lei. BNR menține secretul operațional, astfel încât prezența sa pe piață să poată fi dedusă doar ulterior prin raportarea rezervelor internaționale.
Efectele instabilității politice sunt vizibile și pe piața externă a datoriei, în special la Bursa din Luxemburg. Titlurile de stat emise prin programul de emisiuni de titluri de valoare pe termen mediu (MTN) au înregistrat scăderi de preț și creșteri accentuate ale randamentelor. Pentru obligațiunile suverane pe termen lung, cu maturități între 2030 și 2034, randamentele pe piața secundară au urcat spre intervalul de 6,8% - 7,2%, în timp ce titlurile pe 10 ani, în lei, sunt cotate în jurul valorii de 7,58%.
Investitorii străini își reevaluează expunerea pe leu din cauza absenței unui executiv cu drepturi pline, capabil să implementeze măsuri de reducere a deficitului bugetar. România gestionează un sold total de împrumut de aproximativ 55 – 60 de miliarde de euro, pe un plafon total de creditare de 99 de miliarde de euro la LuxSE. Incertitudinea actuală face ca orice nouă ieșire pe piețele internaționale a Ministerului Finanțelor să devină extrem de costisitoare pentru bugetul de stat.
Situația de interimat pune sub amenințare ratingul suveran al țării, care rămâne expus riscului de retrogradare de către agenții de evaluare precum Fitch, S&P sau Moody's. Fără un guvern capabil să adopte pachetul fiscal pentru anul viitor, refinanțarea datoriei publice, care depășește 60% din PIB, va consuma resurse din bugetul de stat. Această dinamică reduce spațiul fiscal disponibil pentru investiții publice sau pentru implementarea unor măsuri sociale necesare populației.
Instabilitatea politică de la Palatul Parlamentului survine într-un context în care deciziile privind dizolvarea Parlamentului și desemnarea unui nou premier sunt esențiale pentru stabilitatea economică. Viteza cu care președintele va desemna o nouă opțiune de premier este considerată crucială de către analiști. Dacă blocajul se prelungește sau se ajunge la opțiunea alegerilor anticipate, se estimează o volatilitate crescută pe cursul valutar și o presiune suplimentară asupra dobânzilor de împrumut ale statului român.