Impasul politic de cinci luni de la București și creșterea rapidă a datoriei publice au intensificat presiunea asupra ratingului de credit al României. Eșecul de a forma un nou guvern miercuri a amplificat incertitudinea financiară, în contextul în care S&P Global urmează să revizuiască ratingul țării vineri. Această situație de instabilitate apare într-un moment critic, când limitele sustenabilității fiscale sunt puse la încercare de evoluțiile economice recente.
Prim-ministrul desemnat Siegfried Mureșan a pierdut votul de încredere în Parlament, fapt ce a prelungit criza politică actuală. Această instabilitate a dus la scăderea valorii leului românesc la minime istorice și la creșterea randamentelor obligațiunilor locale pe 10 ani cu aproximativ 60-80 de puncte de bază. În ultimele două săptămâni, aceste randamente au atins maximele ultimului an, reflectând îngrijorarea investitorilor cu privire la stabilitatea economică a țării.
Datoria externă a României se află sub presiune, iar obligațiunile cu scadență îndelungată au fost tranzacționate la cele mai mici prețuri din mai 2025. Analistii de la Capital Economics au observat o îmbunătățire a finanțelor publice, însă subliniază că sunt necesare progrese mult mai semnificative pentru a liniști piețele. Fără aceste progrese, riscul unei retrogradări a ratingului de credit rămâne o amenințare reală pentru economia românească în perioada următoare.
Guillaume Tresca, strateg senior la Generali Asset Management, estimează că există o probabilitate de unu la patru ca S&P să decidă o retrogradare. El menționează că agenția ar putea tolera instabilitatea politică până în primul trimestru al anului 2027, cu condiția ca consolidarea fiscală să respecte planul stabilit. Totuși, o abatere de la traiectoria fiscală sau organizarea unor alegeri anticipate ar putea declanșa imediat o scădere a ratingului de credit.
Ministrul interimar al Finanțelor, Alexandru Nazare, a declarat că Bucureștiul nu își poate permite să încetinească ritmul consolidării fiscale, indiferent de turbulențele politice. În același timp, viceguvernatorul BNR Cosmin Marinescu a avertizat că ritmul de acumulare a datoriei este îngrijorător, fiind de trei ori mai mare decât în perioada pre-pandemică. Se estimează că cheltuielile cu dobânzile vor ajunge la 3% din PIB, depășind valoarea țintei de deficit.
România se confruntă cu necesități brute de finanțare ce au depășit 10% din PIB, depășind zona optimă pentru indicatorii de risc. În contextul actual, țara trebuie să respecte angajamentele cu Bruxelles-ul de a reduce deficitul sub pragul de 3% din PIB până în 2030. Toate cele trei mari agenții de rating au subliniat necesitatea adoptării bugetului pentru 2027, care să prevadă reduceri suplimentare ale deficitului bugetar.