Parlamentul României a respins miercuri încercarea de a învesti un nou guvern condus de Siegfried Mureșan, marcând un nou eșec în procesul de formare a unei majorități. Această decizie adâncește criza politică ce persistă de cinci luni de zile, de la prăbușirea coaliției de guvernare din luna mai. Candidatura europarlamentarului a eșuat în urma unui vot decisiv, lăsând țara într-un impas instituțional care amenință stabilitatea economică.
Siegfried Mureșan, în vârstă de 45 de ani, a obținut doar 182 de voturi, deși avea nevoie de un total de 233 de susținători pentru a fi aprobat. Deși a promis un cabinet pro-UE cu o agendă ambițioasă de reforme, acesta nu a reușit să convingă partidele politice. Partidul Social-Democrat (PSD) a refuzat să-l susțină, solicitând pentru sine funcția de prim-ministru, în timp ce Alianța pentru Unirea Românilor (AUR) a declarat că nu va vota pentru el.
Președintele Nicușor Dan a propus pentru a treia oară un candidat la funcția de prim-ministru, însă nicio propunere nu a reușit să formeze un guvern. Conform Constituției, acest eșec repetat deschide posibilitatea organizării unor alegeri anticipate, o opțiune pe care Dan dorește să o evite. El susține că partidele politice manifestă mai multă preocupare pentru interese electorale decât pentru interesul național, în încercarea de a evita un scenariu care ar putea favoriza extrema dreaptă.
Situația politică este agravată de ascensiunea formațiunii AUR, care se află în fruntea sondajelor de opinie, cu rezultate de 36% și 40%. Extrema dreaptă a amenințat că îl va demite pe Nicușor Dan dacă acesta nu convoacă alegeri anticipate. Analistul politic Cristian Pîrvulescu a avertizat că un nou Parlament ar putea fi la fel de fragmentat, dar cu o prezență mult mai puternică a forțelor de extremă dreaptă.
Impactul acestei crize se resimte și la nivelul indicatorilor macroeconomici ai țării. România se confruntă cu cel mai mare deficit public și cea mai mare inflație din Uniunea Europeană, ceea ce pune sub semnul întrebării ratingul de investiții. Agențiile de rating au menținut perspectiva negativă pentru România, deoarece instabilitatea politică pune în pericol implementarea reformelor necesare pentru reducerea deficitului bugetar și menținerea statutului de „investment grade”.
Criza actuală este o consecință a destabilizării guvernului condus anterior de Ilie Bolojan, demis în urma unei moțiuni de cenzură. De la prăbușirea acelei coaliții pro-europene, președintele a încercat trei candidaturi diferite, fără succes. Instabilitatea a început să se simtă și în economia reală, moneda națională înregistrând o scădere de 3,5% în acest an, performanță inferioară altor monede din regiune.