Un proiect de lege aflat în Parlament, numit L387/2026, ar putea obliga companiile cu minimum 50 de angajați să vireze sume considerabile direct către bugetul de stat. Această schimbare ar putea apărea dacă numărul unităților protejate autorizate scade, limitând opțiunile firmelor de a utiliza banii pentru achiziții de produse și servicii. Analiza realizată de societatea de avocatură Grecu Partners indică faptul că sumele direcționate către buget ar putea crește semnificativ pentru multe entități economice.
În prezent, angajatorii cu cel puțin 50 de salariați au obligația de a angaja persoane cu dizabilități într-un procent de minimum 4% din totalul personalului. Dacă acest prag nu este atins, firmele pot plăti contribuția integral către stat sau pot achita jumătate din sumă la buget, folosind restul pentru achiziții de la unități protejate. Dacă noile reguli vor reduce numărul acestor furnizori eligibili, companiile vor fi nevoite să plătească restul banilor direct la bugetul de stat.
Simulările efectuate de Grecu Partners, bazate pe un salariu minim brut de 4.325 de lei, arată impactul financiar pentru diferite dimensiuni de companii. O firmă cu 50 de angajați, care nu are niciunul dintre cei doi angajați necesari cu dizabilități, ar putea pierde până la 51.900 de lei pe an din posibilitatea de achiziții. Pentru o companie cu 100 de angajați, suma care ar putea ajunge direct la stat poate urca la 103.800 de lei pe an în cazul lipsei furnizorilor.
Proiectul L387/2026 vizează modificarea Legii nr. 448/2006 pentru a combate situațiile în care statutul de unitate protejată este utilizat fără participarea efectivă la activitatea economică. Textul propune ca entitățile juridice să fie legate de existența unui furnizor acreditat de servicii sociale sau a unei întreprinderi sociale de inserție. Totuși, avocata Elena Grecu susține că problema activităților fictive ar trebui abordată prin verificarea muncii efective, nu prin limitarea tipurilor de entități care pot constitui unități protejate.
În prezent, sistemul de unități protejate include aproximativ 459 de entități autorizate care angajează circa 3.050 de persoane, dintre care 2.011 sunt persoane cu dizabilități. Proiectul introduce și controale comune între ANAF și structurile de inspecție socială pentru a verifica documentele economice, contractele și proveniența produselor. Totuși, există temeri că un criteriu bazat strict pe productivitate ar putea descuraja angajarea persoanelor cu dizabilități care au nevoie de program redus sau de supraveghere suplimentară.
Legislația privind protecția persoanelor cu handicap în România reglementează modul în care angajatorii pot compensa lipsa de conformitate cu cotele de angajare obligatorii. Prin mecanismul unităților protejate, statul urmărește să direcționeze resursele financice ale companiilor către entități care facilitează integrarea socioprofesională a persoanelor cu dizabilități. Modificările propuse prin proiectul L387/2026 vizează redefinirea acestui cadru pentru a elimina eventualele abuzuri și activitățile pur formale.