Guvernul propus de Siegfried Mureșan urmează să fie supus votului de investitură miercuri în fața unui Parlament marcat de o fragmentare politică severă. Această echipă de guvernare dispune de sprijinul afirmat al doar trei partide, respectiv PNL, USR și UDMR, care, chiar și în cel mai optim scenariu, pot ajunge împreună la un total de 170 de voturi. Având în vedere că sunt necesare 233 de voturi pentru investitură, Siegfried Mureșan se află în căutarea unei majorități care pare imposibil de realizat.
Situația este complicată de faptul că restul Parlamentului, în afara PSD, se află dincolo de liniile roșii trasate de UDMR în jurul partidelor de la extremă dreaptă, precum AUR, SOS, POT, UPR sau PACE. Nu există certitudine că toți deputații grupului minorităților naționale vor susține acest guvern, iar singura șansă teoretică de a obține numărul necesar de voturi ar fi susținerea social-democraților. Totuși, programul de guvernare asumat de Siegfried Mureșan pare construit astfel încât PSD să nu poată vota în favoarea acestuia.
Programul depus la Parlament conține 372 de măsuri care funcționează mai degrabă ca o platformă electorală decât ca un plan de guvernare propriu-zis. Printre propuneri se numără reducerea numărului de parlamentari conform ultimului recensământ, limitarea numărului de secretari de stat, existența a doar trei vicepremieri și interzicerea cumulului dintre pensie și salariul de la stat. Aceste măsuri, alături de amânarea indexării pensiilor pentru anul 2027 și lăsarea scăderii TVA-ului pentru o perioadă ulterioară, creează un bloc de decizii care nu permit un consens cu opoziția.
Chiar dacă ar exista o surpriză la votul de miercuri, guvernul va rămâne vulnerabil în fața unei majorități care îl poate demite prin moțiune de cenzură, deoarece PSD și AUR depășesc pragul de voturi necesar. Un astfel de cabinet ar putea administra, dar ar avea dificultăți majore în a implementa reforme legislative importante, cum ar fi cele din domeniul justiției. De exemplu, alegerea Andreei Chiș în locul lui Cătălin Predoiu indică o linie fermă, însă o reformă a justiției realizată de un guvern fără stabilitate rămâne doar o intenție.
Constituția prevede că dizolvarea Parlamentului poate avea loc numai după respingerea a cel puțin două cereri de investitură, cu un interval de șaizeci de zile între ele. Prima cerere a fost respinsă în iunie, când guvernul Veștea a obținut doar 189 de voturi. Dacă propunerea lui Siegfried Mureșan va fi respinsă miercuri, se vor îndeplini condițiile constituționale pentru o eventuală dizolvare, decizia finală revenind președului după consultările obligatorii prevăzute de lege.
Instabilitatea guvernamentelor reprezintă o problemă cronică în politica românească, însă contextul actual indică o schimbare de paradigmă. Utilizarea unui limbaj similar cu cel al extremei drepte, care etichetează orice majoritate ca fiind o trădare, transformă criza de guvern într-una de regim. În acest climat politic, orice alianță cu PSD este prezentată ca fiind compromisă, ceea ce blochează capacitatea Parlamentului de a forma guverne stabile și funcționale.