Guvernul condus de Siegfried Mureșan a fost respins miercuri de Parlament, nu reușind să obțină votul de învestitură necesar pentru formarea Executivului. Cabinetul a înregistrat 182 de voturi „pentru” și 15 voturi „împotrivă” din un total de 197 de voturi exprimate în ședință. Acest rezultat este departe de pragul de 233 de voturi necesar din totalul de 464 de deputați și senatori. Este al doilea premier desemnat de președintele Nicușor Dan care pică la vot, după cazul lui Adrian Veștea.
Siegfried Mureșan a prezentat în cadrul programului de guvernare prioritățile fiscale, promițând predictibilitate pentru mediul de afaceri și cetățeni. Premierul desemnat a menționat că cota unică va rămâne neschimbată și a propus reducerea TVA-ului de la 21 la 19% imediat ce condițiile vor permite acest lucru. De asemenea, a asumat că indexarea pensiilor și a alocațiilor va fi efectuată în anul 2027, oferind totodată garanția că jumătate din economiile prin reforma statului vor fi returnate oamenilor prin taxe mai mici.
Reacțiile politice după vot au fost imediate, liderul PSD, Sorin Grindeanu, afirmând că România are nevoie de un Guvern cu puteri depline. Grindeanu a declarat prin intermediul unei postări pe Facebook că PSD este pregătită să asume redresarea României și să schimbe direcția actuală. Pe de altă parte, Siegfried Mureșan a criticat partidele care au declanșat criza politică, susținând că acestea au votat astăzi pentru prelungarea acesteia și că așteaptă pașii următori din partea președintelui României.
Din partea USR, Dominic Fritz a cerut organizarea alegerilor anticipate, susținând că criza politică creată de PSD și AUR afectează prețurile și afacerile. Totodată, ministrul interimar al Apărării, Radu Miruță, a menționat că președintele are posibilitatea de a declanșa alegerile anticipate și că USR se va poziționa în funcție de decizia acestuia. În momentul votului, parlamentarii AUR nu au intrat în sală, în timp ce cei de la PSD au fost prezenți, dar au rămas în bănci fără a vota.
Rezultatul votului a fost anticipat de liderul UDMR, Kelemen Hunor, care a estimat că voturile de susținere nu puteau depăși 170-171. Coaliția formată din PNL, USR și UDMR, care susținea cabinetul, deținea în jur de 170 de mandate. PSD și AUR, care însumează 218 parlamentari, au anunțat anterior că nu vor vota cabinetul. Această situație pune România în fața unui scenariu de dizolvare a Parlamentului, în condițiile în care nu s-a acordat votul de încredere pentru formarea Guvernului.
Conform prevederilor de la articolul 89 din Constituție, șeful statului poate decide dizolvarea legislativului după consultarea liderilor de grupuri parlamentare. Această măsură poate fi luată doar dacă nu s-a acordat votul de încredere pentru formarea Guvernului în termen de 60 de zile de la prima solicitare și numai după ce au fost respinse cel puțin două solicitări de învestitură. Această procedură constituie ultimul mecanism de rezolvare a blocajului instituțional.