România se află în etapa finală a evaluărilor de rating din acest an, agenția S&P urmând să ia o decizie vineri privind calificativul datoriei suverane. În prezent, toate cele trei mari agenții de rating aplică o perspectivă negativă asupra țării. Contextul actual este marcat de o instabilitate politică sporită, după ce Cabinetul propus de Siegfried Mureșan a eșuat în obținerea votului de încredere în Parlament la data de 30 septembrie.
S&P evaluează în prezent România la BBB-/A-3, ceea ce reprezintă ultima treaptă din categoria „investment grade”. O eventuală coborâre cu o treaptă ar scoate țara din categoria recomandată investițiilor conform scalei agenției. La evaluarea anterioară din 3 aprilie, S&P a menținut ratingul și perspectiva negativă, estimând că deficitul bugetar va coborî la 6,5% din PIB în 2026 și la 5,5% în 2027, avertizând asupra riscurilor de abatere de la acest traseu.
Autoritățile române încearcă să demonstreze că ajustarea fiscală nu a fost abandonată, în ciuda blocajului politic. Ministrul interimar al Finanțelor, Alexandru Nazare, s-a declarat încrezător în păstrarea ratingului, argumentând că execuția bugetară a fost stabilă în perioada de guvern interimar. La întâlnirea cu delegația S&P din 24 septembrie au participat premierul interimar Ilie Bolojan, Alexandru Nazare, directorul general al Trezoreriei, Ștefan Nanu, și economistul Ionuț Dumitru.
Datele de la Ministerul Finanțelor arată un deficit bugetar de 2,89% din PIB după primele opt luni, o valoare cu aproximativ 31% mai mică față de perioada similară de anul trecut. Ionuț Dumitru susține că deficitul este pe drumul spre 6% din PIB în acest an, în timp ce Daniel Dăianu, președintele Consiliului Fiscal, consideră că datele macroeconomice nu justifică o retrogradare, deși agențiile urmăresc cu atenție consolidarea fiscală pentru anii 2027 și 2028.
Spre deosebire de evaluările Fitch și Moody’s, care au avut loc în iulie și august, decizia S&P vine într-un moment de incertitudine guvernamentală. Fitch a menținut calificativul la BBB-, iar Moody’s la Baa3, ambele cu perspectivă negativă. Pentru agenții de rating, impactul blocajului politic este relevant doar dacă acesta afectează capacitatea statului de a implementa decizii necesare pentru reducerea deficitului și gestionarea datoriei suverane.
Evaluările de rating sunt procese critice prin care agenții externe analizează capacitatea unui stat de a-și onora obligațiile financiare. În cazul României, decizia S&P este influențată de indicatorii de consolidare fiscală și de stabilitatea instituțională. Dacă ratingul scade, costurile de împrumut pentru stat pot crește, afectând direct capacitatea de finanțare a bugetului de stat și a investițiilor publice.