Parlamentul României a respins miercuri candidatura europarlamentarului Siegfried Mureșan pentru funcția de prim-ministru, consolidând o criză politică ce durează de cinci luni. Siegfried Mureșan a obținut doar 182 de voturi, deși erau necesare 233 de susținători pentru a forma un guvern. Această decizie a fost luată în urma unei încercări de a învesti un cabinet pro-european, într-un context în care impasul politic alimentează ascensiunea formațiunilor de extremă dreaptă.
Președintele Nicușor Dan a propus Siegfried Mureșan ca pe a treia candidatură care să rezolve situația de la Palatul Parlamentului de la București. Această eșuare reprezintă a doua oară când propunerile președintelui sunt respinse oficial, ceea ce deschide, conform Constituției, posibilitatea organizării unor alegeri anticipate. Nicușor Dan a declarat că politicienii trebuie să se îndrepte spre cetățenii care le-au acordat mandatul, subliniind că majoritatea românilor doresc încheierea crizei.
Partidul Social-Democrat (PSD), cel mai mare partid din Parlament cu 129 de locuri, a refuzat să îl susțină pe Siegfried Mureșan, solicitând pentru sine funcția de prim-ministru. Totodată, Alianța pentru Unirea Românilor (AUR), care se află în fruntea sondajelor cu valori de 36% și 40%, a declarat că nu va vota pentru acest candidat. Această poziție a partidelor de stânga și de extremă dreaptă a blocat formarea unei coaliții de guvernare pro-europene.
Analistul politic Cristian Pirvulescu a observat că Nicușor Dan ar putea opta pentru un candidat tehnocrat înainte de a decide dacă recurge la alegeri. Între timp, Alianța pentru Unirea Românilor (AUR) a amenințat cu demiterea președintelui dacă acesta nu convoacă alegeri anticipate. Siegfried Mureșan, în vârstă de 45 de ani, a promis un cabinet cu o agendă ambițioasă de reforme, argumentând că alegerea este între o Românie care merge înainte și una care stagnează.
Situația economică a țării este agravată de acest impas, România având cel mai mare deficit public și cea mai mare inflație din Uniunea Europeană. Agențiile de rating au menționat că perspectiva României rămâne negativă, deoarece instabilitatea politică pune în pericol reformele necesare pentru reducerea deficitului. De asemenea, leul a înregistrat o scădere de 3,5% în acest an, performanță inferioară altor monede din regiunea Europei Centrale și de Est.
Instabilitatea politică actuală este o consecință a prăbușirii coaliției de guvernare din luna mai, după demiterea prim-ministrului Ilie Bolojan. De atunci, președintele Nicușor Dan a încercat să instaleze trei candidați diferiți, însă niciunul nu a reușit să obțină sprijinul parlamentar necesar. Această perioadă de criză continuă să afecteze stabilitatea instituțională și imaginea economică a statului în fața investitorilor internaționali.