Economistul Christian Năsulea a declarat că reforma administrativ-teritorială este un pas inevitabil pentru România, însă procesul este în prezent amânat. Conform expertului, continuarea stării actuale reprezintă o pierdere de timp, deoarece datele existente demonstrează o ineficiență majoră a sistemului. Năsulea subliniază că noile soluții tehnologice disponibile permit o eficientizare a administrației publice la un nivel fără precedent, însă implementarea acestora pare să fie blocată de factori politici.
Situația politică actuală este un obstacol major în calea acestei transformări structurale. Christian Năsulea a menționat că această măsură a fost blocată de PSD, explicând că Parlamentul este în prezent format printr-o majoritate formată din PSD și AUR. Având în vedere că urmează un an până la anul electoral, economistul estimează că eventuale măsuri de reformă ar putea fi luate de cineva cel mult până în anul 2028.
Deși recunoaște dificultatea deciziilor politice, economistul consideră că partidele ar putea câștiga capital electoral prin implementarea acestei reforme. Christian Năsulea susține că mulți cetățeni sunt nemulțumiți de modul în care sunt gestionate problemele la nivel local, ceea ce ar putea transforma o reformă administrativă într-un subiect popular. El nu înțelege de ce actorii politici refuză să capitalizeze pe această necesitate evidentă, menționată de toate partidele.
Comparația cu alte state europene evidențiază decalajul dintre România și vecinii săi. Christian Năsulea a menționat că Polonia sau Cehia au reușit să facă pași importanți în direcția modernizării administrației publice. Aceste țări au început deja să testeze planuri de reformă, chiar și fără a avea aceleași constrângeri bugetare ca România, oferind astfel un exemplu de evoluție pe care țara ar trebui să îl urmeze.
Riscul de a rămâne o administrație arhaică este accentuat de numărul mare de angajați din sectorul public. Christian Năsulea a avertizat că România riscă să rămână ultima țară din Europa care menține un număr de 1,3 milioane de angajați, reprezentând peste 20% din totalul forței de muncă de la stat. El a concluzionat că nu ne putem permite să plătim un sistem ineficient, mai ales când resursele bugetare sunt limitate.
În contextul reformelor de stat, România se confruntă cu o structură administrativă masivă, unde peste un cinci de angajați publici lucrează pentru instituțiile statului. Această proporție ridicată de personal în administrația publică este adesea citată ca o problemă de eficiență economică, necesitând o reorganizare a unităților administrativ-teritoriale pentru a reduce costurile și a îmbunătăți serviciile oferite cetățenilor.