Eșecul nominalizării lui Siegfried Mureșan de a obține votul de încredere în Parlament ridică din nou problema dizolvării Parlamentului. Candidatul susținut de coaliția PNL-USR-UDMR a reușit să strângă doar 182 de voturi, deși pragul necesar pentru investitură era de 233 de voturi. Această situație pune sub semnul întrebării pașii următori pe care îi poate face președintele Nicușor Dan pentru rezolvarea crizei politice de la Cotroceni.
În urma acestui nou eșec, președintele nu este obligat prin lege să ia decizia de a trimite țara la alegeri anticipate. Fostul președinte al CCR, Augustin Zegrean, a subliniat că textul Constituției folosește termenul de „poate”, ceea ce oferă președintelui o marjă de manevră. Conform acestui expert, șeful statului are posibilitatea de a numi un număr nedefinit de candidați pentru funcția de premier, până când unul dintre aceștia va reuși să adune majoritatea necesară.
Petre Lăzăroiu, fost judecător al Curții Constituționale, susține și el că impunerea unei obligații de dizolvare ar fi o încălcare a Legii Supreme. Acesta a menționat că în timpul mandatului său la Curte s-a judecat o speță care clarifică exact această situație juridică. Din punctul său de vedere, președintele a făcut tot ce i-a fost posibil din punct de vedere constituțional pentru a gestiona criza, fără a derapa de la normele legale stabilite.
Situația actuală este marcată de o serie de nominalizări care nu au reușit să treacă de plen. După demiterea Guvernului Bolojan prin voturile PSD și AUR, președintele a încercat mai mulți candidați, precum Eugen Tomac, care a refuzat să mai meargă în fața Parlamentului, sau Veștea. Nici acest din urmă nu a reușit să adune cele 233 de voturi necesare, din cauza calculelor politice din care au făcut parte membrii PNL care s-au coalizat cu PSD.
Petre Lăzăroiu a avertizat că organizarea unor alegeri anticipate în acest moment ar reprezenta o pierdere majoră, având în vedere că acestea ar implica încă 90 de zile de așteptare. El a explicat faptul că președintele trebuie să demonstreze că a epuizat toate opțiunile înainte de a lua o decizie radicală. Totodată, a menționat că nominalizările făcute până acum s-au bazat pe propunerile partidelor, respectând astfel procedurile de sesizare prevăzute de Curtea Constituțională.
Această criză politică de guvernare a început după ce Guvernul Bolojan a fost demis prin votul partidelor PSD și AUR. Ulterior, procesul de formare a unui nou cabinet a fost marcat de eșecuri succesive ale nominalizărilor prezidențiale, ceea ce a dus la o instabilitate administrativă în care Parlamentul nu reușește să investească un nou executiv care să dețină majoritatea necesară.