Senatorul Titus Corlățean și deputatul Iulian Bulai, membri ai delegației României la Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei, au depus la Strasbourg o moțiune de rezoluție pentru deschiderea unei dezbateri europene. Obiectivul principal al acestui demers este abordarea problemei patrimoniului românesc trimis la Moscova în timpul Primului Război Mondial și analizarea modalităților prin care România ar putea reveni în posesia acestuia. Moțiunea a fost susținută, la momentul depunerii, de 25 de parlamentari din mai multe țări europene.
În prezent, demersul nu reprezintă o rezoluție oficială a Consiliului Europei și nu produce efecte juridice asupra Rusiei. Biroul Adunării Parlamentare a Consiliului Europei a direcționat deja moțiunea către Comisia juridică pentru desemnarea unui raportor. Comisia a lansat procedura pentru depunerea candidaturilor, iar raportorul ar putea fi desemnat cel mai probabil la reuniunea din decembrie. Acest raportor va proveni dintr-un alt stat membru și va avea rolul de a documenta și prezenta subiectul în cadrul instituției.
Titus Corlățean a declarat că obiectivul imediat este ca istoria și problema Tezaurului să fie cunoscute de parlamentarii europeni. Senatorul a prezentat colegilor de la Strasbourg elementele esențiale ale istoriei acestui patrimoniu și importanța sa pentru România. Deși a subliniat că „drumul este lung”, el consideră Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei un cadru potrivit. Pentru succesul proiectului, Titus Corlățean subliniază necesitatea cooperării Ministerului Afacerilor Externe, a Băncii Naționale a României și a implicării specialiștilor.
Problema Tezaurului a fost trimisă la Moscova în 1916, în contextul Primului Război Mondial, după ce autoritățile române au decis transferarea valorilor în Rusia pentru păstrare, în urma retragerii administrației la Iași. Deși o parte din valori a fost restituită în anii 1935 și 1956, dosarul a rămas deschis. Parlamentarii români urmăresc acum mutarea acestui subiect într-un cadru european mai larg, încercând să transforme problema dintr-o chestiune bilaterală într-una de dezbatere la nivelul întregii europene.
În cadrul mesajului său, Titus Corlățean a criticat actuala politică externă a României, menționând că obiectivul privind Tezaurului nu a fost inclus în programul de guvernare prezentat de Oana Țoiu. Senatorul a calificat această lipsă drept „o greșeală impardonabilă” și a acuzat coaliția PNL-USR-UDMR de superficialitate. Demersul este susținut și de Iulian Bulai, care ocupă funcția de președinte al grupului ALDE în cadrul instituției de la Strasbourg, marcând o etapă nouă în încercarea de a clarifica această problemă istorică.
Restituirea Tezaurului României rămâne un subiect de mare sensibilitate diplomatică și istorică, fiind o problemă care persistă de peste un secol în relația cu Federația Rusă. Deși mecanismele de restituire directă nu sunt stabilite prin Consiliul Europei, raportul ce va rezulta din procedura actuală ar putea analiza modalitățile de abordare internațională a acestui patrimoniu național.