O discuție aprinsă de pe rețelele sociale a pus în evidență nivelul scăzut de educație financiară din România, în urma unei postări a politicianei Raluca Turcan. Aceasta a anunțat votul în Parlament al unui proiect de investiții care oferă posibilitatea de a acumula capital pentru perioada de după pensionare prin investiții la bursă. Subiectul a generat controverse în comentarii, unde cetățenii au contestat calculele prezentate de politiciană.
Raluca Turcan a menționat că, prin investiția a 150 de lei lunar în perioada de la vârsta de 30 până la 65 de ani, se pot acumula aproximativ 100.000 de euro la pensie. În urma acestei afirmații, unii cititori au criticat modelul, realizând un calcul simplu bazat pe economisire fără randament. Un utilizator a calculat că 150 de lei pe lună înseamnă 1.800 de lei pe an, adică aproximativ 3.460 de euro în zece ani sau peste 10.000 de euro în 30 de ani.
Discrepanța dintre suma depusă și cea anunțată de politiciană provine din conceptul de dobândă compusă și randament ipotetic de 10% pe an. În 35 de ani, contribuțiile efective sunt de 63.000 de lei, însă suma poate ajunge la aproximativ 510.000 de lei, echivalentul a 100.000 de euro. Acest proces presupune că câștigurile sunt reinvestite permanent, astfel încât banii generați produc, la rândul lor, noi câștiguri, un mecanism pe care mulți români par să nu îl înțeleagă.
Analiza detaliată arată că, la un randament de 10%, după 10 ani se acumulează circa 30.000 de lei din 18.000 de lei depuși. După 20 de ani, suma ajunge la aproape 108.000 de lei din 36.000 de lei de contribuții, iar după 30 de ani, valoarea este de aproximativ 309.000 de lei din 54.000 de lei depuși. Cel mai mare salt de capitalizare se produce în ultimii cinci ani, când suma poate atinge pragul de 510.000 de lei.
Situația reflectă o lipsă generală de înțelegere a unor noțiuni precum inflația, riscul sau diferența dintre un cont de economii și un depozit. Această lipsă de pregătire financiară este vizibilă și în rezultatele testelor PISA, care indică dificultăți în aplicarea cunoștințelor în situații concrete. Mulți cetățeni nu cunosc costul total al creditelor sau modul în care inflația erodează economiile, ceea ce poate duce la decizii financiare riscantă.
România se află în ultimul loc în Uniunea Europeană la capitolul educație financiară, conform datelor de la Eurobarometru. Această poziție reflectă dificultățile populației de a gestiona resursele financiare și de a înțelege instrumentele de investiții. În acest context, inițiative precum cea lansată de BCR, care propune antrenarea cetățenilor în metodologie europeană, urmăresc creșterea nivelului de competențe pentru a îmbunătăți poziția țării în clasamentele europene.