Curtea Constituțională a României urmează să analizeze miercuri sesizarea depusă de șeful Camerei Deputaților, Sorin Grindeanu, referitoare la ordonanța de urgență legată de programul SAFE. Această procedură juridică vizează verificarea existenței unui conflict de natură constituțională între Parlament și Guvern, declanșat prin emiterea actului legislativ de către cabinetul Bolojan. Decizia este extrem de așteptată, deoarece instanța a amânat de mai multe ori pronunțarea în acest dosar de o importanță majoră.
Sorin Grindeanu a solicitat Curții Constituționale să constate conflictul juridic și să stabilească măsurile necesare pentru restabilirea ordinii constituționale. În cadrul sesizării, liderul PSD susține că Guvernul Bolojan a depășit limitele constituționale, având în vedere faptul că cabinetul respectiv fusese demis anterior prin moțiune de cenzură. Conform argumentelor depuse, execuția ordonanței a avut loc într-un moment în care autoritatea guvernamentală era într-o stare de interim.
Conform documentelor prezentate de șeful Camerei Deputaților, proiectul ordonanței de urgență a fost adoptat pe data de 4 mai, însă a fost modificat pe 5 mai, chiar în ziua moțiunii de cenzură. Forma finală a actului a fost trimisă spre publicare în Monitorul Oficial pe 8 mai, la trei zile după ce cabinetul Bolojan a fost demis prin demersul comun PSD-AUR. Grindeanu argumentează că un guvern interimar nu are atribuții de legiferare, ci trebuie să asigure doar administrarea problemelor curente.
Decizia instanței poate afecta direct programul european SAFE, care dispune de un buget de 16,7 miliarde de euro pentru apărare. Până în acest moment, au fost semnate contracte de peste 9 miliarde de euro, însă acestea riscă să fie compromise de verdictul CCR. Fondurile din cadrul acestui program reprezintă împrumuturi de la Uniunea Europeană, cu o dobândă de maximum 3%, oferind o perioadă de grație de 10 ani, cu plăți începând din anul 2035.
Dacă judecătorii constituționali vor admite sesizarea, regulile introduse prin ordonanța de urgență vor dispărea, punând în pericol contractele militare deja semnate. Această situație ar elimina mecanismele prin care statul poate expropria anumite active industriale sau poate prelua participații și active ale unor companii strategice. Fără aceste instrumente juridice specifice, implementarea proiectelor militare care depind de aceste procede riscă să fie blocată complet.
Disputa juridică dintre Sorin Grindeanu și cabinetul Bolojan se înscrie într-un context de tensiuni instituționale, în care Curtea Constituțională este solicitată frecvent pentru soluționarea conflictelor de competență. În perioada actuală, instanța este așteptată să se pronunțe și asupra altor cazuri sensibile, precum disputa dintre Guvern și ÎCCJ privind plata restanțelor salariale ale magistraților, reflectând o perioadă de intensă activitate juridică la nivelul organului de control constituțional.