Parlamentul a respins miercuri, 30 septembrie 2026, propunerea de guvern condusă de Siegfried Mureșan, care a obținut doar 182 de voturi din cele 233 necesare pentru învestire. Acest rezultat este inferior numărului de voturi primite de Adrian Veștea și de propunerea sa de cabinet, care a înregistrat 189 de susținători. În urma acestui eșec legislativ, politologul Cristian Preda a solicitat organizarea alegerilor anticipate pentru a ieși din blocajul politic actual.
Cristian Preda, profesor de științe politice și fost consilier prezidențial, a declarat pe rețelele sociale că situația este deplorabilă, subliniind că Siegfried Mureșan ar fi putut reprezenta o ieșire onorabilă din criză. Politologul a criticat faptul că nu se mai vede o soluție de guvernare cu parteneriat cu PSD, menționând că Adrian Veștea a propus deja o variantă similară. Acesta a îndreptat atenția către Cotroceni, sperând că decretul de dizolvare a Parlamentului este deja pregătit.
Presiunea pentru organizarea alegerilor anticipate vine și din partea USR, președintele formațiunii, Dominic Fritz, care a cerut imediat votul cetățenilor. Fritz a acuzat PSD și AUR că au contribuit la prelungirea crizei politice, afectând afacerile și încrederea oamenilor. El a menționat că, după ce două încercări de învestire au eșuat, președintele României are posibilitatea constituțională de a dizolva Parlamentul pentru a restabili stabilitatea.
În contrast, liderul PSD, Sorin Grindeanu, a criticat PNL și USR, susținând că aceste partide știau din start că nu pot forma o majoritate de guvernare. Grindeanu a avertizat partidele care doresc anticipate că, după scrutin, toate vor putea intra în Parlament fără dificultăți. Șeful PSD a insistat pe necesitatea unor negocieri rapide pentru o nouă soluție, având în vedere pregătirea rectificării bugetare și a bugetului pentru anul 2027.
Situația de criză este marcată de faptul că trei persoane desemnate anterior de Nicușor Dan pentru a forma un guvern stabil au eșuat în această misiune. În acest context, Eugen Tomac a ales să își depună mandatul înainte de votul din legislativ, spre deosebire de ceilalți candidați. Această succesiune de eșecuri de învestire a amplificat discuțiile privind necesitatea unei schimbări radicale în structura puterii legislative.
Din punct de vedere juridic, președintele României nu este obligat să declanșeze alegerile anticipate imediat după eșecul unui guvern. Conform unor interpretări ale Constituției, președintele poate opta pentru această măsură, dar textul legal folosește formularea „poate”, ceea ce lasă loc de interpretare și decizie politică din partea autorității de la Cotroceni.